Pe urmele istoriei

Astăzi despre unul dintre cei mai viteji români: Generalul Alexandru Cernat - comandant al Armatei Române de Operaţii în timpul Războiului pentru Independenţă

Ziarul de Vrancea
8 dec 2022 876 vizualizări

Alexandru Cernat (n. 28 ianuarie 1834, com. Vârlezi, județul Galați – d. 8 decembrie 1893, Nice, Franța) a fost un politician și general român, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului pentru independenţă

După alte surse, Alexandru Cernat s-a născut la 17 ianuarie 1828, la Galați, fiind ultimul fiu al familiei Eustațiu (originar din Vârlezi, județul Covurlui) și Teodosia Cernat (fiica preotului Gheorghe Avram din Galați).[2] Bunicul lui Alexandru Cernat, preotul Gheorghe Avram (? - 1 martie 1824), a fost slujitor la biserica Vovidenia și protopop al ținutului Covurlui

Monumentul dedicat Generalului Cernat, dezvelit în București în anul 1894, este creația sculptorului Ion Georgescu. Bustul cu o înălțime de 0,9 m este turnat în bronz, și îl înfățișează pe general în uniformă militară. Pe latura din față a piedestalului se află o placă din bronz bogat ornată cu elemente simbolice, constând din vulturi, arme și frunze de laur. Monumentul se află în curtea clădirii de pe strada Știrbei Vodă nr. 75, unde a funcționat Comandamentul Armei Geniului, în prezent sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA).[1] Monument istoric, cod LMI B-III-m-B-20056

 

Cariera militară

 

Și-a început cariera militară ca sublocotenent în Regimentul 4 Infanterie, la vârsta de 24 și a urcat treptele ierarhiei militare, astfel că în 1873 a fost înaintat la gradul de general de brigadă și a fost numit la comanda Diviziei 3 Infanterie.

La 2 aprilie 1877, generalul Cernat a fost numit ministru de război, calitate în care, la 6 aprilie a decretat mobilizarea armatei și a decis apărarea frontierei de sud a țării de atacurile otomane

Rusia a declarat război otomanilor la 24 aprilie 1877. La 12 aprilie 1877, România a permis trupelor rusești să treacă pe teritoriul său în drum spre Turcia, iar Turcia a bombardat orașele românești de pe Dunăre. La 26 aprilie primele salve de tun trase de turci au lovit orașul Calafat. La 10 mai 1877 (stil vechi), Principatul României, aflat oficial sub suzeranitate otomană, și-a declarat independența.[5]

La 19 august 1877, Alexandru Cernat a fost numit comandant de operațiuni al armatei și, patru zile mai târziu, a decis trecerea Dunării și pregătirea luptelor pentru cucerirea redutelor din jurul Plevnei. La 29 august, sub conducerea lui Cernat, armata română a cucerit reduta Grivița 1, iar apoi una câte una toate fortificațiile care protejau trupele turcești, astfel că la 28 noiembrie armata lui Osman-pașa a fost nevoită să capituleze. În urma acestui succes, Cernat a fost înaintat la gradul general de divizie și decorat cu mai multe ordine și medalii românești și rusești, în cadrul unei ceremonii desfășurate chiar pe câmpul de luptă.[4]

Alexandru Cernat a ocupat funcția ministru al Apărării Naționale de două ori, între 2 aprilie – 19 august 1877 și 19 martie – 24 noiembrie 1878, fiind succedat, de fiecare dată, de Ion C. Brătianu.

După încheierea Războiului de Independență, generalul Cernat a fost numit șef al Statului Major General (1881-1882). A trecut în rezervă în 1891, din funcția de comandant al Corpului 2 de Armată.

Cariera politică

Alexandru Cernat a activat în cadrul Partidului Liberal, fiind ales deputat și senator în perioada 1864-1888. A fost și vicepreședinte al Senatului în mai multe sesiuni. [4]

Alexandru Cernat a murit pe 8 decembrie 1893, la Nisa (Franța) și a fost înmormântat în Cimitirul Bellu, din București, fig. 34/7, monumentul său funerar fiind opera sculptorului Ioan Georgescu.

Scrieri

Memorii. Campania 1877-1878, 41 pagini, Editura Militară, 1976

Decorații

Alexandru Cernat a fost onorat între altele cu:[7]

    Mare Ofițer al Ordinului național „Steaua României”

    Ordinul regal român „Virtutea Militară” de aur (1877)

    Crucea regală română „Trecerea Dunării”

    Medalia regală română a „Apărătorilor Independenței”

    „Semnul onorific” de argint

    „Semnul onorific” de aur (1876)

    Ordinul imperial rus „Sfânta Anna” de clasa a II-a

    Ordinul imperial rus „Sfântul Gheorghe” de clasa a IV-a (1877)

In memoriam

    Chipul generalului Alexandru Cernat a apărut pe Monumentului Independenței de la Craiova, intitulat și „Asta-i muzica ce-mi place”, realizat de sculptorul Dumitru Pavelescu-Dimo și dezvelit la 21 mai 1913, monument dedicat veșnicei amintiri a luptei pentru independență din Războiul din 1877-1878. Din păcate, monumentul a fost demolat în anul 1948, în cadrul unui program general de ștergere a oricărei urme ce amintea de regalitate, deoarece îl avea în centru pe Regele Carol I al României. [8]

    O stradă din București îi poartă numele. Aceasta începe din bulevardul Alexandru Ion Cuza, în dreptrul stației RATB Alexandru Cernat.

    O stradă din Galați îi poartă numele.

    În filmul Pentru patrie (scenariul și regia Sergiu Nicolaescu, 1978), rolul generalului Alexandru Cernat a fost interpretat de Amza Pellea.

    În perioada 10 decembrie 2010 - 22 noiembrie 2017, Inspectoratul de Jandarmi Județean Galați a avut atribuită denumirea onorifică „General de divizie Alexandru Cernat”, denumire care a înlocuit vechea denumire onorifică, respectiv, „General de divizie Ioan Topor”, fost inspector general al Jandarmeriei Române în anul 1940 și care la finalul WW2 a fost declarat criminal de război. Începând cu data de 22 noiembrie 2017, inspectoratul se va reîntoarce la denumirea din perioada 1918 - 1949, noua denumire oficială fiind Inspectoratul de Jandarmi Județean „Dunărea de Jos” Galați.[9]

Bibliografie

    Constantin Olteanu: Patru decenii sub drapel: generalul Alexandru Cernat, 112 p., Editura Militară, București, 1971

    Oameni în memoria Galațiului, Axis Libri, Galați, 2019

    O istorie trăită a războiului de independență 1877-1878, Albatros, București, 1979, p. 175-178

    Soveja, Maria: Îndrumător în Arhivele Centrale, București, 1974, partea a II-a, vol. 1, p. 158-159

Note

    ^ Statui și monumente în București: Alexandru Cernat

    ^ Jandarmeria Galați își schimbă …

    ^ Cartea de transfer a preotului Nicolae Drăguș

    ^ a b c d e „Gălățeni care au uimit lumea - Alexandru Cernat”. Arhivat din original la 28 august 2014. Accesat în 7 aprilie 2013.

    ^ „Cronologie a evenimentelor dintre 1856 și 1997 legate de monarhia României, pe site-ul Universității de Stat Kent, Ohio, Statele Unite. În limba engleză”. Arhivat din original la 30 decembrie 2007. Accesat în 7 aprilie 2013.

    ^ Bani pentru bustul lui Alexandru Cernat, la Vârlezi

    ^ Enciclopedia RO

    ^ „Constituirea terminologiei filosofice românești”. Arhivat din original la 23 septembrie 2012. Accesat în 7 aprilie 2013.

    ^ Ordinul ministrului afacerilor interne nr.138 din 09.11.2017, publicat în Monitorul Oficial al României nr.918 din 22.11.2017.


Predecesor:

gen. Gheorghe Slăniceanu     Ministrul Apărării Naționale

2 aprilie – 19 august 1877     Succesor:

Ion C. Brătianu

Predecesor:

Ion C. Brătianu     Ministrul Apărării Naționale

19 martie – 24 noiembrie 1878     Succesor:

Ion C. Brătianu

Predecesor:

gen. Gheorghe Slăniceanu     Șeful Marelui Stat Major al Armatei Române

1881 – 1882     Succesor:

gen. Gheorghe Slăniceanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Citiți și

Momente, oameni și fapte din istoria Războiului de Independență – II –


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.