Povestea lui Constantin Bahnă, banditul care a terorizat județul Putna după Primul Război Mondial, spusă de Jandarmeria Vrancea
În cadrul Conferinței Internaționale „Jandarmeria Română – Tradiții și perspective” – ediția a XII-a, Inspectoratul de Jandarmi Județean Vrancea a prezentat un episod istoric captivant din perioada interbelică: prinderea și neutralizarea temutului bandit Constantin Bahnă, care a semănat teroare în județul Putna, în anii de după Marele Război.
Un trecut zbuciumat în munții Vrancei
La începutul anilor 1920, județul Putna (actualul județ Vrancea) se afla într-o perioadă de profundă instabilitate socială, economică și politică. Secătuite de resurse și marcate de traumele războiului, comunitățile rurale deveneau victime ale unei noi amenințări: bandele înarmate formate din dezertori și indivizi marginalizați, în căutare de supraviețuire și profit facil.
Printre aceste grupări se remarcă banda condusă de Constantin Bahnă, originar din satul Herăstrău, comuna Nistorești, județul Putna. Provenind dintr-o familie cu antecedente penale și lipsit de educație, Bahnă a fugit din armată în 1917 și s-a refugiat în codrii Vrancei, unde a pus bazele unei grupări de tâlhari redutabile.
Atacuri violente și jafuri cu repetiție
Documentele Arhivelor Naționale, aduse în atenția publicului de jandarmii vrânceni Florin Sima, Adrian Babiș și Cristinel Roșu, descriu o perioadă de teroare pentru ciobanii și locuitorii zonei montane. Banda lui Bahnă ataca stânele izolate, fura brânza, animalele, hainele și amenința cu moartea pe oricine nu se supunea cererilor lor. Într-un caz, baciul unei stâne a fost forțat să taie un berbec gras și să livreze 60 kg de brânză bandiților, sub amenințarea cu arma.
Jandarmii se organizează – începutul sfârșitului
Acțiunile jandarmilor din Putna și Trei Scaune (actualul județ Covasna) au fost esențiale în destructurarea rețelei infracționale. Patrule mixte și potere formate din jandarmi și localnici au supravegheat cărările montane și stânele jefuite, uneori deghizați în ciobani, pentru a se infiltra printre susținătorii haiducilor.
În august 1921, în urma unei tentative de capturare a lui Bahnă într-o cabană din pădure, Toader Dănilă, proprietarul stânei, a fost ucis de bandit. Acțiunea a provocat indignare, dar a motivat și mai mult autoritățile să acționeze decisiv.
Ultimele zile ale haiducului
După o serie de urmăriri dramatice și confruntări armate, în toamna anului 1923, Constantin Bahnă avea să-și găsească sfârșitul. După ce a refuzat să se predea și a deschis foc asupra jandarmilor, aceștia l-au împușcat mortal într-o ambuscadă în pădurea Tepa, comuna Paltin.
Buletinul de Informare nr. 186 din 11 septembrie 1923, păstrat la Arhivele Vrancea, consemnează astfel sfârșitul unuia dintre cei mai căutați infractori din istoria postbelică a regiunii.
Un nume care încă stârnește întrebări
Moartea lui Bahnă a dus la destrămarea bandei, iar complicii săi au fost arestați sau s-au refugiat în alte regiuni. Însă o întrebare rămâne în conștiința localnicilor: oare cartierul Bahne din Focșani poartă numele acestuia? Istoricii ezită să confirme această legătură, însă povestea lui Constantin Bahnă, haiducul devenit teroarea munților Vrancei, rămâne vie în memoria colectivă.
Surse:
-
Arhivele Naționale – Serviciul Județean Vrancea
-
Lucrarea „Jandarmii pe urmele lui Constantin Bahnă” prezentată la Conferința „Jandarmeria Română – Tradiții și perspective”
-
Citiți în documentul atașat conținutul integral al lucrării „JANDARMII PE URMELE LUI CONSTANTIN BAHNĂ, BANDITUL CARE A TERORIZAT JUDEȚUL PUTNA, DUPĂ PRIMUL RĂZBOI MONDIAL ”avându-i ca autori pe Florin SIMA Inspectoratul de Jandarmi Județean Vrancea, str. Mărăști, nr. 2, Focșani, Jud. Vrancea simsflorin@gmail.com Adrian BABIȘ Inspectoratul de Jandarmi Județean Vrancea, str. Mărăști, nr. 2, Focșani, Jud. Vrancea babica18@yahoo.com Cristinel ROȘU Inspectoratul de Jandarmi Județean Vrancea, str. Mărăști, nr. 2, Focșani, Jud. Vrancea rosu_kristi@yahoo.com prezentată în cadrul celei de a XII ediții a coferinței științifice internaționale intitulată „Jandarmeria Română-Tradiții și perspective”
Fisiere atasate
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Pe urmele istoriei
„Declarația din aprilie” 1964ː afirmarea curajului „oii albe din turma neagră”- Analiza profesorului de istorie vrâncean Cătălin Mocanu în ZdV
De același autor
