Moș Ion Roată, vrânceanul care a scris istorie: legăturile neașteptate cu Al.I.Cuza, Kogălniceanu, Creangă și Eminescu
Mărturii rare descoperite de arhivistul vrâncean Bogdan C. Dogaru readuc în prim-plan figura emblematică a lui Moș Ion Roată, așa cum a fost ea trăită și povestită de contemporani – de la episoadele din Divanul Ad-hoc până la întâlnirile cu marii clasici ai literaturii române.
Moș Ion Roată și legăturile lui cu Cuza-Vodă, Kogălniceanu, Creangă și Eminescu – mărturii istorice
La mai bine de un secol și jumătate de la Unirea Principatelor Dunărene personalitatea lui Moș Ion Roată continuă să fascineze pe cercetătorii pasionați și pe iubitorii de istorie. Memorialistica continuă să joace un rol important în lămurirea, măcar parțială, a unor evenimente controversate sau, poate, doar mai puțin cunoscute din istoria românilor.
O interesantă mărturie istorică o avem la 1912 chiar de la fiul lui Moș Ioan Roată, Năstase Roată, fiind consemnată în paginile ziarului Dimineața. Năstase Roată era fiul cel mai mare al lui Ion Roată. Acesta se ocupa cu munca câmpului dar era și cântăreț la biserica din comuna Câmpuri încă din anul 1868. Năstase Roată fusese invitat să participe la Iași la dezvelirea unei statui a primului domnitor al României, Alexandru I Cuza. În acest context, un reporter al ziarului Dimineața i-a luat un scurt interviu. Cu referire la acțiunile tatălui său, Ion Roată din epoca Unirii Principatelor, el a făcut următoarele destăinuiri:
„În timpul când a început mișcarea pentru Unire, tatăl meu lucra în Jud. Putna pentru a strânge iscălituri de la toți acei care sunt pentru Unire.Printre boierii care nu puteau să sufere unirea a fost și Alecu Balș, mare proprietar. Tatăl meu mi-a povestit că, la un sfat la care a fost și Mihail Kogălniceanu, cât și un archiereu, după mai multă vorbă, tatăl meu întinse lui Alecu Balș hârtia ca și el să iscălescă pentru Unire. Balș însă nu a vrut și a spus:<< Cum pot eu iscăli această hârtie când sunt proprietar a 80.000 de fălci de pământ și când Cuza vrea să împartă pământul la țărani ?>> La această vorbire Mihail Kogălniceanu s-a supărat foarte tare și a răspuns:<< Nu e oare mai bine ca 80.000 de țărani să aibă câte o falcă de pământ decât unul singur 80.000 ?>> La aceste cuvinte tatăl meu a răspuns:<< Părintele din Cer să te auză !>> De la acest sfat Alecu Balș a ieșit foarte turburat.”
Evenimentul la care face referire Năstase Roată poate fi plasat cronologic între începutul anului 1859 și începutul anului 1862. În acea vreme Kogălniceanu era deputat de Focșani în Adunarea Legislativă a Moldovei și membru al Comisiei Centrale de la Focșani.
Fiul cel mai mare al lui Ion Roată și-a continuat istorisirea dezvăluind activitatea tatălui său ca ales în Divanul Ad-hoc din capitala Moldovei:
„Tatăl meu de 3 ori a fost ales pentru Divanul Ad-hoc și niciodată nu a vrut să primească, dar la urmă a fost luat de Mihail Kogălniceanu și dus la Iași. Aceasta a fost în ziua Crucei în anul 1857 și a stat la Iași până la 27 decembrie 1857 când s-a reîntors la Câmpuri. (…) Din Iași, boierii au trimis pe tatăl meu escortat de mai mulți soldați cu ordinul de a-l aduce până la Focșani unde trebuia să fie arestat. Soldații aveau ordin ca în caz de va voi să fugă, atunci să-l împuște.Pe drum înspre Focșani s-a întâlnit cu o altă trăsură care venea de la București. În acea trăsură se afla Mihail Kogălniceanu și când a văzut trăsura în care se afla tatăl meu, înconjurată de armată, fără însă să știe cine e în ea, a făcut semn să se oprească. Dar soldații nu au ascultat; tatăl meu însă a recunoscut că surugiul e al lui Kogălniceanu și, smulgându-se din mâinile acelora care îl păzeau se duse la trăsura lui Kogălniceanu. Acesta îi spuse că știe de toate cele întâmplate și să fie liniștit că, imediat ce va sosi la Iași, va da ordin să fie lăsat liber. După câte îmi spunea tatăl meu, multe a mai avut de suferit din partea boierilor fiindcă el a fost pentru Unire. Boerul Balș, pentru a se răzbuna, a dat foc la mai toate casele țărănești din comuna Câmpuri și ca prin minune numai casa tatălui meu a scăpat; casa se află și astăzi dar nu e locuită de noi căci avem alte case.”
La cererea reporterului ziarului Dimineața, Năstase Roată a descris și împrejurările în care tatăl său a fost sărutat pe obraz de domnitorul Cuza-Vodă:
„Cu toate că a avut de suferit tatăl meu foarte mult din partea boierilor, tot nu s-a lăsat. Atunci Asanache Pamfil, privighetor din Odobești, adică subprefect, a spus că tatăl meu a luat bani din partea țăranilor pentru a supăra pe boeri și câte și mai câte. Tatăl meu atunci a spus că dacă se va dovedi că el a luat un gologan, atunci să i se bată gologanul pe frunte și să fie purtat în toată țara pentru ca fiecare să vadă pedeapsa lui. Ajungând toate acestea la auzul domnitorului, acesta a chemat pe tatăl meu cât și pe Asanache Pamfil, spunând că, deoarece a făcut o mare rușine unui om care nu are nicio vină, de aceea trebuie să îl despăgubească. Atunci Pamfil a dat tatălui meu 300 de galbeni, iar domnitorul i-a spus:<<Acolo unde te-au scuipat boierii, domnitorul țărei te sărută>> și l-a sărutat.Când tatăl meu a fost arestat la Odobești și eu m-am dus să-l văd, prefectul de pe atunci, un anume Novak, nu voia să-mi dea drumul. Tatăl meu, însă, m-a recunoscut după voce și a cerut să mă lasă să intru; prefectul însă tot nu a voit. Atunci tatăl meu, după ce l-a mai rugat încă o dată, s-a repezit la el și l-a aruncat la o depărtare de 10 palme, deschizându-mi el ușa. Când am intrat am început să plâng; atunci el mi-a spus:<<Băete, de ce plângi ? Mă vezi mort ? Numai atunci când am să mor să mă plângi. Dar acuma îmi fac datoria către țară și domnitor. Hei, nu așa ușor se trăiește pe lume>>.”
Apoi fiul lui Ion Roată mai aminteste de încă un episod din perioada când tatăl său ar fi fost reținut în arestul preventiv de la Odobești:
„Tatăl meu era foarte iute la vorbă și îndrăzneț. În timpul cât a stat arestat la Odobești a venit la el boerul Th. Gîță și, voind să-și bată joc de el, îi spuse::<<Ei, ce mai zici, Moș Ioane, ce bine ai stat la Divan. Ai stat pe un scaun lângă domnitorul țărei și acuma ia uite cât de prost stai.>> Atunci tatăl meu i-a răspuns:<<Tot așa de bine cum am stat în Divan stau și aci. Noi nu ne repezim numai la scaunele din Divan ca dvs.>>La acest răspuns boerul s-a supărat și a plecat.Cam aceste îmi aduc aminte din cele ce îmi povestea tata.”
O altă mărturie istorică despre Moș Ion Roată provine dintr-o epocă ceva mai târzie și anume din perioada interbelică, de la un medic care terminase facultatea de medicină din Iași și ajunsese să profeseze în Comuna Câmpuri din Județul Putna. Pe baza dezvăluirilor doctorului Sancovici, ziarul Opinia din Iași consemna, în noiembrie 1933, următoarele:
„Recent a fost în localitate dL. dr. Sandovici, un simpatic absolvent al Facultății din Iași – azi medic al Circumscripției Câmpuri din județul Putna.Comuna Câmpuri nu are pentru unii ieșeni nicio însemnătate, dar cetitorii care urmăresc Opinia vor afla o știre destul de interesantă, anume că în această comună s-a născut și a murit Moș Ion Roată care a inspirat minunata schiță a lui Creangă în legătură cu Unirea Principatelor.Se știe că Moș Ion Roată a fost proprietarul unei cârciumi în strada Eternității din orașul nostru unde Creangă, Eminescu și alți fruntași ai Iașului se adunau la un păhărel cu vin din vechea viță moldovenească și vorbeau de artă și literatură. Moș Ion Roată era considerat ca un bun tovarăș. Căsuța din strada Eternității a rămas neschimbată. Toți proprietarii care s-au perindat au păstrat-o intactă. A rămas și oblonul roșu ce acoperea fereastra din stradă.”
Drept urmare, pentru a cinsti cum se cuvine memoria ilustrului înaintaș, redactorii ziarului Opinia propuneau ca Primăria Municipiului Iași să așeze o placă comemorativă la căsuța din strada Eternității unde funcționase în trecut cârciuma lui Moș Ion Roată, locul de întrunire al unor membri celebri ai misterioasei societăți cultural-literare Junimea.
Din cele expuse mai sus rezultă în mod clar că anecdota scrisă de Creangă la 1882 despre Moș Ion Roată și Cuza Vodă nu a fost doar rodul imaginației povestitorului humuleștean, faptele fiind confirmate de mărturisirea lui Năstase Roată dar și de contactele directe pe care se pare că fostul deputat al țăranilor din Divanul Ad-hoc al Moldovei le-a avut la Iași cu unii membri de vază ai Junimii, inclusiv cu scriitorul Ion Creangă.
Moș Ion Roată….legenda merge mai departe… iar istoria Unirii Principatelor…este departe de a fi scrisă.
Bogdan C. Dogaru - arhivist la Arhivele Naționale Vrancea
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Pe urmele istoriei
Cum erau recrutați elevi din Vrancea în rețeaua informativă a Securității în ultimul deceniu al comunismului
De același autor
