Pe urmele istoriei

Măriuca Zaharia, eroina de 12 ani de la Haret

Ziarul de Vrancea
2 oct 2019 4621 vizualizări

La intrarea în curtea școlii din satul Haret, vizitatorii sunt întâmpinați de statuia copilei-erou de la Haret, MĂRIUCA ZAHARIA, jertfită în vara anului 1917 - an de mare cumpănă pentru Țară - la numai 12 ani.
 

Născută la Pădureni, în 1905, fetiţa locuia cu bunicul său în satul Haret, aproape de locul confruntărilor militare. În livada bunicului ei, pe nume Ion Zaharia, Armata Română crease un post de observaţie al trupelor româneşti, care oferea o panoramă asupra a tot ceea ce se întâmpla pe linia frontului. Dintr-un nuc, soldatul transmitea telefonic toate coordonatele de atac ale artileriştilor, o misiune extrem de importantă, care a dus la forţarea trupelor inamice să se retragă. În acea livadă, Măriuca s-a împrietenit cu soldaţii români şi chiar le-a deprins din tainele muncii lor, fiind captivată de mişcările de trupe pe care le observa cu ajutorul binoclului oferit de soldaţi.

În ziua de 5 august 1917, cu o zi înaintea marii victorii a Armatei Române, în urma bombardamentelor germane, observatorul din livada bunicului Măriucăi a fost ucis, iar fetiţa, cu un curaj supraomenesc, i-a luat locul în nuc şi a transmis telefonic mai departe ceea ce zărea pe câmpul de luptă. „Vreau să fac şi eu ceva pentru Țara mea”, le-a spus fetiţa comandanţilor Armatei Române, uluiţi de faptul că un copil face munca unui soldat. Iar informaţiile oferite de Măriuca s-au dovedit preţioase, din moment ce a fost blocată înaintarea trupelor germane. Fetiţa a fost doborâtă în urma unei explozii în 6 august 1917.

În memoria sacrificiul său, trupul neînsufleţit al Mariei Zaharia a fost depus în Mausoleul din Mărăşeşti, alături de alţi mari eroi ai acelor lupte, iar în faţa şcolii din Haret s-a ridicat un monument închinat faptelor ei din anul 1917.

Figura eroică a fetiţei a fost evocată în filmul Baladă pentru Măriuca, în anul 1969, şi în cartea Povestiri istorice, a istoricului Dumitru Almaş, prezentă şi în manualele claselor primare din perioada anterioară anului 1990. Dumitru Almaş a imortalizat-o într-o povestire, în cartea Povestiri istorice: „Maria sau cum o alintau prietenii, Măriuca, trăia în satul Răzoare, la casa bunicului ei, Ion Zaharia. Frontul a ajuns în dreptul satului lor şi acolo se da o cumplită bătălie între armata română şi cea germană. De aceea satul a fost evacuat: adică toţi sătenii şi-au luat ce au putut fiecare şi au plecat în altă parte, la adăpost, în munţi. Numai moş Ion Zaharia a rămas în casa lui. A săpat şanţ adânc în livadă. Aici se ascundea ori de câte ori nemţii bombardau satul. S-a întâmplat ca soldaţii români să instaleze un post de observaţie tocmai în nucul cel înalt şi stufos din livada lui Moş Zaharia. Un ostaş urca în vârful acelui pom, se aşeza pe ramurile mai groase, ascuns în frunze. Şi de acolo, cu un binoclu, supraveghea mişcările duşmanului. Ceea ce vedea, povestea sergentului care sta jos, la tulpina nucului, cu receptorul telefonului în mână. Sergentul transmitea artileriştilor, prin telefon, cele văzute.”

Almaş povesteşte, în continuare, cum fata deprinde „meşteşugul” observaţiei, înlocuindu-l în cele din urmă pe ostaşul din copac, când este lovit de duşmani. Astfel ea ajută Armata Română în luptă, până când este doborâtă la rândul ei de focul inamic.

În satul Haret, în anul 1977, a fost ridicat un monument chiar acolo unde s-a aflat, în 1917, nucul în care se urcase Măriuca, transmițând pozițiile dușmanilor. Monumentul se află azi în grădina unei gospodării. În fața școlii din acest sat, tot în 1977, a fost dezvelit bustul fetiței. Este școala în care și Maria învățase la vremea ei. În București, în Sectorul 4, o stradă din Cartierul „Apărătorii Patriei”, poartă numele „Măriuca”, în amintirea celei care a fost „Eroina de la Mărășești.”

Astăzi, din păcate, pilda jertfei copilei din Haret nu-și mai poate face loc în manualele școlare, nici măcar în treacăt. De parcă ne-ar fi rușine cu eroii noștri...


Profesor Cătălin Mocanu

 

Text informații + foto:Dragan Daniel

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.