Pe urmele istoriei

Legenda satului Paltin-Vrancea

Ziarul de Vrancea
4 ian 2020 5149 vizualizări
Foto:iola-legendepopulareromneti.blogspot.com
Foto:iola-legendepopulareromneti.blogspot.com

Legenda satului, spusă de povestitorul Radu Lăbunț și culeasă de Mihai Canciovici, ambii din Paltin, județul Vrancea:

 

”Ieu știu din străbunii mei moși și din bunicii mei că comuna asta Paltin a reieșit dintr-un cioban care a făcut stîna la un paltin. Și-acolo, la paltinu cela iera vinit Lupu, ciobanu Lupu cu soția lui. Ș-o chema Rusanda. Și-acolo ce-a făcut?  

-Măi bărbate, întrebă soția lui, măi bărbate, dar noi aci în pustiu ăsta putem noi trăi cu oile?  

-Mă bunico, nu ai nevoie, că io sînt bărbat viteaz, nu sînt un barbat care mi-e frică de orice dihanie sălbatecă. Io viu cu stîna aici, mi-aranjez stîna, mi-aduc cînii, mi-aduc caii și pă urmă mi-oi aduce și din ciobani ceva.   

Atunci femeia Rusanda:     

-Aicea facem semnu, c-aicea-i terenu cel mai frumos și mai sus, mai deal.    

A venit cu stîna,a aranjat acolo, au stat ani mulți cu stîna, au făcut fînuri, c-au avut de unde. Pînă la urmă ce-a făcut? Mai vine unu în satu Prahuda al comunei Paltin, care se numește Turchiu, pe-atunci, pe timpurile cînd ierau cu stîna iarăși, la vreo patru, cinci kilometri, stînă de stînă. Nu iera ființă omenească pe-aici, pe meleagurile Vrancei. Și dintr-ăla s-a anunțat - de unde s-a hi anunțat - a mai venit încă un cioban c-o stînă, Benim. S-a așezat și iel mai departe, vo doi kilometri de Dochiu înspre Paltin, înspre stîna lui Lupu. După aia a mai venit încă un cioban, care se numea Cîrstei, altă stînă a făcut. Și dintr-aceleași stîne, patru sau cinci sau șase stîni cît s-au înmulțit iei s-a făcut comuna Paltin.  

Di ce i-a dat denumirea comunei Paltin? Pentru că iera stîna care a fost primu om din Țara Vrancei, a fost vinit în această comună.   

Și au mai vinit popor. Ieu sînt familia mea din Lăbunț, sînt al șapsprezecelea familie venit în comuna Paltin. Străbun de străbunii miei, bunici de bunicii miei au fost atunci, iarăși io băștinaș adevărat din Țara Vrăncii, comuna Paltin.   

Numele de Paltin vine de la stîna lu Lupu ș-a Rusandei care iera la un copac, paltin. Cînd s-a stabilit comuna Paltin la acest colț de teren cu populație mai multă i s-a dat denumirea Paltin.   Atuncea ce-a făcut? Mă, hai la Paltin, acolo-s stîni multe. Au venit cari din toate părțile de unde au fost, de pe la munteni, de pin Moldova, de pin Ardeal, de pe la șes și s-au înmulțit, s-a făcut comuna Paltin.

Iarăși din comuna Paltin s-a făcut atîtea sate care sînt astăzi, comuna Paltin cu vo zece sate: ieste primu sat Prahuda, care m-am născut io în iel, ieste satu Vulcani, ieste satu Ghebari, ieste satu Pojan, ieste satu Masa Bîra, ieste satu Popa, ieste satu Țipău și așa mai departe.

Și aici în Prahuda în satul mieu natal, al comunei Paltin, di ce-i spune Prahuda?

Prahuda îi spune pe atunci, pe timpurile celea cînd iera Zăbala, nu iera așa mare ca acum, iera un pîrîiaș mic. Și-acolo iera o bucată de chiatră care iera mîncată de această apă și iera o creastă de apă în apă și sărea apa peste creasta aceea. Acolo ce spunea? Totdeauna spune alde bunicii:„acolo, la pragu ud”, „Acolo să udă un prag de chiatră, la pragu ud” și i-a dat denumirea de Prahuda, care se numește și astăzi.   

Aici oamenii s-au îndeletnicit cu vite multe, oi multe, vaci multe, cai, boi, vaci. Și pe urmă, cînd s-au aranjat iei cu pădurea, cu tăietu pădurii - a avut munți pentru pădure, s-a ținut din muntele Furu și din Lapoș-aducea lemne și ducea la oraș, la Focșani. Mergea, pleca de luni dimineața și venea sîmbătă sara înapoi cu boii. Făcea atîtea drumuri! Pe atunci cînd iera iei, nu iera căruți ca acum sau mașini de astea care sînt speciale. Aveau un fel de drugi, roate de lemn gros, patru sau cinci bucăți, de prindea cuie de lemn cu sfredelul ăl mare și le punea la o osie acolo și de acolea punea doi drugi pe roată și capetele drugilor iera tîrîș și-ncă mai lua două roate deasupra ca cînd se tocește pînă la Focșani să puie pe celelalte să vină înapoi.”

Text informații+ foto:iola-legendepopulareromaneti.blogspot.com

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.