Istoria uitată a Vrancei: Schitul căpitanului Vasile și trecutul neștiut al Vârteșcoiului
Teologul dr. Romeo-Valentin Muscă, directorul Muzeului Vrancei, readuce în atenție povestea unui așezământ monahal dispărut, a ctitorului său și a satelor formate pe vechea moșie de la hotarul Moldovei cu Țara Românească. Volumul „Schitul căpitanului Vasile” va fi lansat pe 5 septembrie, de la ora 14:00, la Centrul Cultural „Duiliu Zamfirescu” din Faraoanele.
Romeo-Valentin Muscă, Schitul căpitanului Vasile
Dragi cititori ai Ziarului de Vrancea! Vă invităm să descoperiți o pagină de istorie complet necunoscută din trecutul satelor din podgoriile județului nostru. Este vorba despre Schitul Vârteșcoiu din fostul Județ Râmnicu-Sărat și căpitanul Vasile, ctitorul Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Vârteșcoiu, unul dintre cei mai importanți dregători militari de pe frontiera de est a Țării Românești. Crescut în casa spătarului Mihai Cantacuzino (moșul domnului Constantin Brâncoveanu), a participat cu danii alături de protectorul său, la ctitorirea Mănăstirii Sinaia, a Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului din Râmnic, a Mănăstirii Colțea din capitală și a sprijinit fondarea primului spital public din România, la Mănăstirea Colțea, din București. Surprinzător, numele său este complet necunoscut și nici pisania lăcașului ctitorit în Dealul Vârteșcoiu nu-l menționează. Din această perspectivă, volumul nostru îl aduce în actualitate pe căpitanul Vasile, prezentând figura interesantă a ctitorului și în același timp rolul acestui sat de hotar în economia Valahiei. Pe de altă parte, volumul Schitul căpitanului Vasile este un act de dreptate față de unul dintre sutele de așezăminte monahale pământene necunoscute, dar și față de dregătorii locali, ctitori de lăcașuri de cult, pe care nu-i mai regăsim în pomelnicele bisericilor ctitorite, nici în cărțile de istorie deoarece epoca începută în 1711/1716 și încheiată în 1821 a îndepărtat din catagrafii numele ctitorilor.
Etimologia toponimului Vârtejcoi-Vârticicoi-Vârteșcoiu
Vârteșcoiu se află pe una dintre rutele obligatorii ale transhumanței, care venea din și urca în Țara Vrancei, la o răspântie din care se pleca în mai multe direcții. De aceea, păstorii l-au numit vârtejul oilor. De aici nu a fost decât un pas până la transformarea expresiei plastice vârtejul oilor într-un toponim, la Vârtejcoi, așa cum sunt mii de toponime din România, printr-o evoluție în care substantivul oile a pierdut articolul le, adăugându-se în schimb consoana c între verb și substantiv: Vârteșcoi. Toponimul Vârteșcoiu este un derivat din substantivul vârtej, plus sufixele că + oi, oferind exemple de alte toponime din România derivate din substantivul vârtej. Cităm doar cazul toponimului Băicoi - indicat nouă de profesorul Valeriu Anghel - care derivă din Baicu-cu-oi, prin eliminarea prepoziției cu dintre Baicu și oi, și a semivocalei u din Baicu, iar rezulatatul este Băicoi, după modelul evoluției toponimului Vârteșcoiu.
Au rămas în memoria colectivă: Cătunul Mitoc și Satul Râmniceanca
.Așezământ monahal cu existență efemeră, Schitul căpitanului Vasile din Vârteşcoiu amintește, pe de o parte, perioada de aur a ctitoriilor dregătorilor militari, iar pe de altă parte epoca cea mai înfloritoare din istoria acestei localități, când unul dintre cei 10 căpitani militari ai Țării Românești avea reședință la Vârteșcoiu. În acei ani, târgul înființat de Ion Vodă Caragea în 1814 pe Moșiile Mănăstirilor Sf. Ioan și Râmnic din Dealul Vârteșcoiu era momentul celui mai important schimb economic dintre românii de pe malul moldav al Milcovului și românii de pe malul drept, delenii, cum îi numește domnul în actul de înființare a târgului. Referire precisă la Dealul Deleanu, la poalele căruia s-au format Satele Broșteni, Vârteșcoiu și Faraoanele, care au fost în evul mediu românesc locul unde moșnenii se refugiau din calea invadatorilor. În timpul domniilor fanariote, schitul a fost desființat și redus la statutul de moșie până la secularizarea din 1863, când pe teritoriul fostei Moșii Vârteșcoiu au luat naștere Satul Beciu, Cătunul Mitoc și Satul Râmniceanca, denumiri care fac referire directă la Metocul Vârteșcoiu al Mănăstirii Râmnic. Schitul căpitanului Vasile poate fi citit și ca povestea unei moșii dintr-o localitate de margine, văzută prin prisma evoluției acesteia, de la moșia moșnenească din sec. XVII, la moșia căpitanului-proprietar Vasile, ca în sfârșit, prin cumpărături și danii, să ajungă moșie mănăstirească, iar după secularizare să fie luată în arendă de boierii râmniceni scăpătați. Unul dintre aceștia și-a atașat numelui de familie apelativul Râmniceanu de la numele moșioarei pe care lucra. Este vorba de boierul pe care Duiliu Zamfirescu l-a introdus în Literatura Română cu numele de Tănase Sotirescu, zis Scatiu.
Lansarea volumului va avea loc sâmbătă, 5 septembrie, la ora 14:00, la Centrul Cultural „Duiliu Zamfirescu” din Faraoanele.
Romeo-Valentin Muscă
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Pe urmele istoriei
