Informații inedite despre renumitul scriitor vrâncean Duiliu Zamfirescu, extrase din fondul personal al acestuia de la Arhivele Naționale
Chiar dacă nu a fost fabulos de bogat, Duiliu Zamfirescu a agonisit puțină avere după o carieră diplomatică de peste 30 de ani. Născut în 1858 la Dumbrăveni, botezat la vreo biserică din mahalaua de domiciliu de la Focșani, a copilărit pe ceea ce azi se cheamă B-dul Unirii, colț cu actuala stradă Tinereții, bineînțeles pe atunci denumite cu totul altfel, neasfaltate, luminate cu păcură și circulate cu căruțe și trăsuri, nu cu mașini și motociclete ca acum.
Foto: Casa din Focșani a scriitorului și diplomatului Duiliu Zamfirescu, acum dărâmată, poziționată la intersecția străzii Tinereții cu B-dul Unirii ( lângă Școala nr 10). Fotografie preluată de pe contul de facebook: focsaniulvechi.ro
Casa din Focșani în care a crescut era una simplă, pe care tatăl Lascăr Zamfirescu se prea poate să o fi primit ca răsplată, pentru serviciile sale de arendaș, de la vecinul său, înstăritul Dumitru Simionescu Râmniceanu, modelul temutului personaj de roman Tănase Scatiu.
S-a bucurat ca orice copil de jocurile și distracțiile timpului, fiind supravegheat cu mai multă sau mai puțină atenție de unchiul său, viitorul mare arhitect Ion Mincu, doar cu câțiva ani mai mare. Fericirea din localitatea natală a luat sfârșit când a plecat la studii mai departe, dar mai ales când a ajuns secretar de legație la Consulatul român de la Roma și apoi și la alte consulate din lume.
În Italia, în comuna Varedo, provincia Milano, își întâlnește marea iubire, pe Enrichetta Alievi. Acesteia îi murise, de scurt timp, soțul, un pictor talentat, Anatoli Scifoni, cu care avea o fată, pe Idda Scifoni, așa că a găsit alinare în brațele focșăneanului nostru. Prin urmare, în anul 1890, s-au căsătorit la Roma, Duliu Zamfirescu având 31 de ani și viitoarea soție 35 de ani, fiind născută la Bruxelles, deci în inima Uniunii Europene de azi.
A venit pe lume, tot în acest an, primul copil, Enricheta Eleonora Eliza Fortunata, a urmat copilul al doilea în 1892, Alexandru, apoi al treilea, Lascăr, în 1896. Cu toate acestea, cu trei copii frumoși și pe deasupra, sora lor vitregă, Idda, dragostea soților Zamfirescu pare să nu fi rezistat și nici măcar nu a dăinuit prea mult. În 1906, Enrichetta Alievi a murit în comuna Ghiffa, localitate aflată în nordul Italiei, pe malul lacului Maggiore, o minunată destinație turistică, cu un climat blând, o adevărată oază de sănătate, făra a avea alături pe nimeni din familie. Dovadă că s-a întâmplat astfel este faptul că moartea i-a fost declarată la primăria comunală de un tâmplar, Pietrio Minocci, un factor poștal Luigi Minocci și îngrijioarea Picini Santu. În actul de deces s-a consemnat că decedata își avea domiciliul la Roma, deci era prin Ghiffa în trecere sau în excursie sau poate avea acolo o casă de vacanță.