Foto | Vrancea, un județ fără prizonieri de război în cel de-al Doilea Război Mondial?!
Cel puțin așa rezultă din multe livrete militare care au fost eliberate în anul 1959 foștilor combatanți din actualul județ Vrancea, ce au luptat pe frontul de răsărit împotriva Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste.
Numărul prizonierilor români în URSS, deși nu se știe exact, a fost cu siguranță foarte mare, sursele amintind sute de mii de persoane, care au supraviețuit în condiții groaznice și după 23 august 1944 (întoarcerea armelor) chiar și după semnarea armistițiului din 12 septembrie 1944.
În prezent, pe baza decretului 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri cu modificările și completările normative din anul 2020, urmașii direcți, copiii prizonierilor de război au dreptul la o indemnizație consistentă.
”Prizonieri de război:
- sunt persoanele capturate de inamic în cursul operațiunilor de război, indiferent dacă au fost combatanți sau necombatanți, precum și cea asimilată cu aceasta potrivit convențiilor internaționale la care România este parte;
- sunt persoanele care, după încetarea ostilităților, la 23 august 1944, au fost dezarmate de trupele sovietice sau germane, sau, chiar nedezarmate, au fost internate în lagăre de prizonieri;
- elevii școlilor militare de ofițeri, subofițeri și maiștri militari, trimiși la studii în Germania, precum și soldații și cadrele aflate în aceasta țară la specializare, considerați prizonieri de război de către autoritățile germane la 23 august 1944.”
Ce sume se acordă conform legii
„Se acordă câte 700 de lei pentru fiecare an stat de părinte în lagăre sau puşcării. Dacă părintele a fost trei ani în detenţie, urmaşul primeşte 2.100 de lei. Solicitanţii care erau deja născuţi, sau s-au născut în timp ce părintele era în situaţia respectivă, era persecutat politic, atunci primesc 100% din sumă. Cei care s-au născut după ce părintele a revenit acasă, primesc 50% din sumă. Urmaşii celor care au murit în detenţie primesc câte 500 de lei lunar”-sursa:Bani de la stat pentru urmaşii prizonierilor de război şi deţinuţilor politici
- La Agențiile Județene de Prestații Sociale se specifică că dreptul la indemnizații îl au doar urmașii celor care au fost prizoneri în Rusia și dintre aceștia doar cei care au avut acest statut și după 23 august 1944. Ar trebui precizat clar de către oficiali care este varianta cea corectă și mai ales DE CE, ca să nu se mai producă neînțelegeri printre numeroșii urmași ai foștilor prizonieri de dinainte sau după 23 august 1944, rămași și la ruși, dar și la germani, care doresc sa obțină și ei, aceste drepturi. Oare cei ținuți captivi până la 23 august 1944 nu au suferit? Oare cei dezarmați de nemți sau românii arestați de trupele Reich-ului și trimiși în locurile de detenție din Germania nu au fost și ei tot prizonieri?
- Cea de-a doua dilemă cu care se confruntă urmașii prizonierilor de război este obtinerea certificatului de naștere pentru respectivul prizonier de război, conform căruia se pot cerceta Arhivele Militare. Însă, în baza legii actelor de stare civilă, pentru cei defuncți nu se mai eliberează decât certificatul de deces. Dar toți românii care au fost prizonieri de război sunt, în prezent, DECEDAȚI și cum oare, Doamne iartă, poți să procuri acest act de naștere, pentru a-l folosi mai departe, dacă Evidența Populației nu ți-l dă în formă oficială.
Florin Marian Dîrdală, cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea
Fisiere atasate
.jpg)
