Pe urmele istoriei

Foto | Vrancea, un județ fără prizonieri de război în cel de-al Doilea Război Mondial?!

Florin Marian Dîrdală
15 dec 2021 4242 vizualizări

Cel puțin așa rezultă din multe livrete militare care au fost eliberate în anul 1959 foștilor combatanți din actualul județ Vrancea, ce au luptat pe frontul de răsărit împotriva Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste.

Cu siguranță este vorba de o omisiune dictată de rațiuni de stat, întrucât la acea vreme nu eram doar prieteni cu vecinul de la răsărit, eram chiar frați, așa că nu mai era potrivit ca în livretele militare ale acelor vremuri să se consemneze aspecte nefavorabile acestei frății, precum perioada cât a stat un militar român, capturat sau care s-a predat, prin lagărele din Siberia.

Numărul prizonierilor români în URSS, deși nu se știe exact, a fost cu siguranță foarte mare, sursele amintind sute de mii de persoane, care au supraviețuit în condiții groaznice și după 23 august 1944 (întoarcerea armelor) chiar și după semnarea armistițiului din 12 septembrie 1944. 

Cu excepția celor douăzeci de mii de soldați intrați în diviziile Horia, Cloșca și Crișan și Tudor Vladimirescu și care au scăpat mai repede de calvarul chinurilor din lagăre, dar cu păcatul dezertării pe umerii lor, ceilalți prizonieri au suferit, cei mai mulți dintre ei, până în anul 1948 și alții chiar până în 1956, când au fost eliberați ultimii și s-au putut întoarce acasă, zdruncinați fizic și psihic, dar măcar fericiți că au scăpat cu viață.  

În prezent, pe baza decretului 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri cu modificările și completările normative din anul 2020, urmașii direcți, copiii prizonierilor de război au dreptul la o indemnizație consistentă.

La o căutare rapidă pe net în ceea ce privește indemnizațiile pentru prizonierii de război și despre ce înseamnă prizonier, chiar pe site-uri oficiale, se găsesc următoarele referiri în legătură cu aceste aspecte:

”Prizonieri de război:

Ce sume se acordă conform legii

Se acordă câte 700 de lei pentru fiecare an stat de părinte în lagăre sau puşcării. Dacă părintele a fost trei ani în detenţie, urmaşul primeşte 2.100 de lei. Solicitanţii care erau deja născuţi, sau s-au născut în timp ce părintele era în situaţia respectivă, era persecutat politic, atunci primesc 100% din sumă. Cei care s-au născut după ce părintele a revenit acasă, primesc 50% din sumă. Urmaşii celor care au murit în detenţie primesc câte 500 de lei lunar”-sursa:Bani de la stat pentru urmaşii prizonierilor de război şi deţinuţilor politici

 Dar mai apar două probleme și anume: 

  1. La Agențiile Județene de Prestații Sociale se specifică că dreptul la indemnizații îl au doar urmașii celor care au fost prizoneri în Rusia și dintre aceștia doar cei care au avut acest statut și după 23 august 1944. Ar trebui precizat clar de către oficiali care este varianta cea corectă și mai ales DE CE, ca să nu se mai producă neînțelegeri printre numeroșii urmași ai foștilor prizonieri de dinainte sau după 23 august 1944, rămași și la ruși, dar și la germani, care doresc sa obțină și ei, aceste drepturi. Oare cei ținuți captivi până la 23 august 1944 nu au suferit? Oare cei dezarmați de nemți sau românii arestați de trupele Reich-ului și trimiși în locurile de detenție din Germania nu au fost și ei tot prizonieri? 

  2. Cea de-a doua dilemă cu care se confruntă urmașii prizonierilor de război este obtinerea certificatului de naștere pentru respectivul prizonier de război, conform căruia se pot cerceta  Arhivele Militare. Însă, în baza legii actelor de stare civilă, pentru cei defuncți nu se mai eliberează decât certificatul de deces. Dar toți românii care au fost prizonieri de război sunt, în prezent, DECEDAȚI și cum oare, Doamne iartă, poți să procuri acest act de naștere, pentru a-l folosi mai departe, dacă Evidența Populației nu ți-l dă în formă oficială. 

Aceste două întrebări ar fi trebuit rezolvate demult de către legiuitor, însă se pare că acest lucru nu s-a realizat pe deplin.   

În fine, pentru că și în cazul combatanților români căzuți prizonieri și decedați în lagărele din URSS se acordă urmașilor indemnizații substanțiale, merită reținut că Ambasada României în Federația Rusă a reușit să identifice și să publice Lista nominală a  20.718 prozonieri de război (militari) și “internați” (civili deportați) români, decedaţi în lagărele din Rusia între 1941-1956 pe care a afișat-o în folosul celor interesați.

Citiți și în documentul atașat acestui articol: Lista nominală a  20.718 prozonieri de război(militari) și “internați” (civili deportați) români, decedaţi în lagărele din Rusia între 1941-1956 pe care a afișat-o  în folosul celor interesați. 

Citiți și:Urmașii prizonierilor de război și ai deținuților politici pot primi bani de la stat

Florin Marian Dîrdală, cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea


Fisiere atasate

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.