Pe urmele istoriei

FOTO | Orașul-Erou Mărășești la lecția de istorie

Florin Marian Dîrdală
22 apr 2020 2761 vizualizări

 Localitatea care a însemnat, în urmă cu mai bine de un secol, forța României , azi se găsește într- o stare departe de gloria de altădată, fără a fi  vina nimănui clar, poate doar a timpurilor contemporane care au închis Fabrica Marchim sau au izgonit tinerii peste hotare 

 Localitatea care a însemnat, în urmă cu mai bine de un secol, forța României , azi se găsește într-o stare departe de gloria de altădată, fără a fi  vina nimănui clar, poate doar a timpurilor contemporane care au închis Fabrica Marchim sau au izgonit tinerii peste hotare.

Dar nu despre asta e vorba, Mărășeștii, localitate întemeiată pe mosiile familiei Catargiu (un vlăstar a ajuns regele Serbiei și un alt membru fiind destul de cunoscut pentru că nu a dorit și nu a votat cu niciun chip Unirea Principatelor, dar mai apoi s -a împăcat cu Alexandru Ioan Cuza, care i-a iertat rătăcirea) a avut parte de o reală dezvoltare  în a doua jumătate a secolului al XIX lea, când pământurile din jur au fost cumpărate de bogații Negropontes - Jean, Ulise și George, trei generații din familie.   

Aceștia nu s- au mulțumit să trăiască bine doar din exploatarea zecilor de mii de hectare din zonă, pe care umblau în zorii secolului al XX-lea mașini cu aburi (strămoșii tractoarelor de azi),spre mirarea sutelor de muncitori angajați cu ziua, ci au decis să întemeieze și o industrie în regiune, așa că în 1902 au vândut 12 hectare pentru ca o societate austriaco-ungară să construiască o întreprindere chimică apoi o fabrică de zahăr, una de cherestea și altele.

Locul Mărășeștilor nu era ales întâmplător, aici existând o bifurcație de căi ferate, un adevărat nod feroviar care lega Bucureștiul de Iași, de Galati și Brăila prin Tecuci. Intreprinderile au trecut cu bine prin cele două Războaie Mondiale și au ajuns în 1948 pe mâinile comuniștilor sub care au prosperat, fiind în atenția deosebită a regimului. Toate astea până în 1999, când la privatizarea de atunci n-au mai încăput pe mâini la fel de pricepute și a venit falimentul, apoi demolarea din jurul anului 2010 . Dar vorba românului ; ASTA ESTE .

În schimb se poate aminti un alt aspect și anume că în septembrie 1945 s a transmis celor în drept - copie de pe adresa Comunității evreiești către domnul ministru Teohari Georgescu, cu următorul cuprins :////// Ne referim la precedentele noastre adrese relative le deshumarea osemintelor evreilor trenului asasin din Iași /1941, înhumați ca vitele în marginea căii ferate, lângă Gara Mărășești, pentru care au solicitat sprijinul bănesc și autoritatea acestui onor minister și revenim asupra acestor adrese rămase fără rezultatul dorit, vă rugăm a lua la cunoștință de cercetarea Comunității evreilor din Iasi pentru a se face demersuri la acest onor minister și prin care suscită în general dureroasa și importanta problemă a deshumării și aducerii la Iași a osemintelor tuturor evreilor, victime ale evacuărilor atroce și asasine din Iași - Obștea evreiască din Iași, una dintre cele mai martirizate în epoca prigoanei este pauperizată și nu dispune de fonduri pentru această operă de pietate și dreptate care se impune și în care guvernul tării eliberatoare are a lua măsurile care corespund viziunei de vindecare a rănilor, teroarei și războiului - vă rugăm deci domnule ministru să binevoiți a aproba să puneti în vedere tuturor prefecților de județe ca prin măsuri locale să sprijiniți aceasta pioasă operă cu brațe de muncă la deshumare, ostași-,cetățeni plătiți sau voluntari, recrutați bineînțeles și dintre evrei și cu mijloace de transport, militare, urbane de la locul deshumărilor până la gările de cale ferată sau deocamdată până la cimitirele locale, în care să fie provizor adăpostite osemintele, până ce se va afla soluția strângerii lor din diversele puncte Iași- Călărași pe care au fost în mod tragic semănate spre a le duce la odihna de veci în Cimitirul obștei evreiești din Iasi care și reclamă pentru acest act sfânt fiii săi asasinați. Primiți vă rugăm asigurarea deosebitei noastre consideratii////// Iată deci o hârtie simplă de arhivă, dar dureroasă atât pentru evrei, cât și pentru orice român onest, care în aceste zile sfinte nu poate să nu dea dreptate celor scrise în urmă cu 75 de ani .

Despre Primăria  Mărășești, care în trecut s-a implicat cu aducerea la îndeplinire a acestui ordin se poate aminti că și-a avut adresa poștală până în 2003  pe str Ion Antonescu nr 1 , evident mareșalul care a stat la originea tragicului  document de arhivă despre care s- a făcut referire mai sus, ceea ce a reprezentat  un pic prea mult pentru bieții evrei acoperiți la câteva sute de metri mai încolo , spre  liniile de cale ferată , de la care poate a mai rămas vreo urmă neridicată. 

Din păcate Google Maps nu a aflat de hotărârea Consiliului Local prin care s a înlocuit numele Ion Antonescu cu Siret, așa că denumirea Ion Antonescu e prezentă în continuare pe harta localității Mărășești. Fără discuții, mareșalul condamnat în 1946 și nereabilitat nici în timpurile actuale, precum și cei care i -au fost alături poate au parte în continuare de admiratori, dar aceștia ar fi bine să și păstreze sentimentele pentru ei și gândurile lor și nu să le brodeze în nomenclatura  urbană. 

Așa că aviz și localității Odobești care a găsit de cuviință să atribuie neinspirata denumire a lui Nicolae Dragomir unei străzi din Cartierul nou, categoric o personalitate importantă, dar care și-a legat numele în guvernarea Antonesciană și de confiscarea averii evreilor pentru necesitatea și posibilitatea ducerii războiului și îmbogățirea personală. 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.