Pe urmele istoriei
Foto | Focșani și documentul său de identitate-450 de ani de la atestare
22 iul 2025
2333 vizualizări
Nu toți știm că anul acesta s-a împlinit o cifră rotundă de la prima atestare documentară a orașului Focșani și anume 450 de ani de când acest nume a fost consemnat, întâia dată, într- un act care s-a păstrat până în zilele noastre. Și e păcat să lăsăm acest moment, destul de neobservat, mai ales că acest oraș este locul pe care îl numim „acasă”, măcar unii dintre noi, vrâncenii.
Așadar să aflăm în ce context din vechime s-a scris întâia oară cuvântul Focșani
Primul personaj care a contribuit la inscripționarea acestei denumiri a Focșaniului a fost Ioan Voda cel Viteaz sau Ioan Vodă cel Cumplit, anii de domnie 1571-1574 (anii de viață 1521-1574).Acesta era nepotul marelui Ștefan cel Mare și fiul lui Ștefăniță, făcut cu o femeie de spiță armenească.De aici și porecla atribuită domnitorului, aceea de „Ioan Armeanul”. Decenii întregi a slujit pe la diferite curți străine, făcându-și un renume de mare oștean, atât în regatul polon, cât și la curtea hanului tătar.Pe acesta îl însoțeste la unele din luptele cu rușii și cu această ocazie „Ioan Armeanul” îi uimește pe toți cu forța sa fizică legendară și curajul său formidabil. Atunci hanul tătar, încântat de un astfel de aliat, i-a promis tot sprijinul său pentru a-și obține dreptul său legitim, acela de domn al Moldovei.Ajuns stăpânul țării a întărit, așa cum a crezut, puterea acestui teritoriu, cucerind unele cetăți, pierdute înainte.A mutat capitala de la Suceava la Iași (zidurile de la Suceava fuseseră slăbite din ordinul otomanilor ), a bătut primii bani în care numele Țării Moldovei nu mai era trecut în slavonă ( Zemli Moldavskoi), ci „Țara Moldovei” ( în română, cu litere chirilice). A favorizat pe cei simpli, în sensul că le-a redus taxele, dar a nemulțumit pe mai marii țării.Prelații, boierii au fost pedepsiți aspru atunci când au greșit, ceea ce i-a determinat să considere că acest „domn sălbatic” trebuie schimbat.Și pentru că se pregătea să vină în locul lui un anume Petru Schiopul, fratele domnitorului din țara vecină, Valahia ( Alexandru al II lea Mircea ), atunci toți complotiștii au decis să-l sprijine pe acest Petru.Poarta Otomană a căutat și ea o pricină mărind birul anual.Voda Ioan a refuzat, așa că a fost mazilit. Nu s-a supus, astfel că un corp expediționar turcesc, cu Petru Schiopul în frunte, însoțit de fratele său, domnul Tării Românești, au pornit să-l pedepsească pe voievodul cel nesupus din Moldova. În primăvara lui 1574 această oaste a poposit la granița dintre cele doua țări românești, dar „Ioan Armeanul” s-a năpustit, prin sau pe lângă „satul Focșani”, i-a pus pe fugă și i-a zdrobil cu totul la Jiliște, sat din actuala comună Slobozia Ciorăști. Atât pe Petru Schiopul cât și pe fratele său Alexandru, dar și toată oastea lor turcească și valahă.Ca represalii voievodul Ioan a avansat în Tara Românească, a prădat și a ars Brăila, apoi s-a îndreptat spre cetățile de la malul Mării Negre: Chilia și Cetatea Albă.Ba a pus și un domn în țara vecină, dar acesta a rezistat numai 4 zile!Turcii au mobilizat o oaste colosală și la Cahul l-au invins pe Ioan Vodă cel Cumplit, omorându-l cu șiretenie și sfârtecându-l în fața tuturor oștenilor.
Deci Focșaniul este menționat prima dată, în acest mod, la 25 ianuarie 1575 când cancelaria lui Alexandru al II lea Mircea ( domnul Tării Românesti) scria despre cumplita bătălie din primăvara anului anterior,1574. Atunci era să-și piardă viața, atât domnitorul valah, cât și fratele său, Petru Schiopul, pretendentul la tronul Moldovei.I-a apărat bunul Dumnezeu, dar și un supus credincios, „jupan Albu clucer” (păzitor al magaziilor domnești ) care a plătit cu viața, atunci când, împreună cu un grup de oșteni, a asigurat retragerea celor două personaje de os domnesc, Alexandru și Petru.Cei doi au fost niște domnitori speciali ai istoriei noastre.Primul, Alexandru Mircea, abia ce a ajuns domn, că s-a și apucat să-i omoare pe boierii potrivnici, semănând, într-un fel, cu mai cunoscutul Alexandru Lăpușneanu, romanțat cu măiestrie de Costache Negruzzi.Celălalt, Petru Schiopul s-a chinuit atât de mult să obțină tronul Moldovei, dar după 20 de ani l-a abandonat, deoarece a vrut să se căsătorească cu o țărăncuță frumoasă și tinerică.Si a renunțat la tot pentru nurii acestei mirese simple, care nu era acceptată de canoanele timpului, ca soție de domnitor.
Așa că „Petru cel șchiop” (chiar avea un picior mai scurt decât celălalt ) a lăsat și puterea și tronul Moldovei pentru această femeie simplă și a plecat cu ea peste hotare.Unde s-a căsătorit, a fost fericit o perioadă, dar brusc fostul domn s-a îndrăgostit de altă fetișcana și mai tânără.Și a părăsit- o pe cea pentru care a lăsat domnia, fără niciun regret. Deh ,metehne de om bătrân și bogat!
Dar să revenim la Focșaniul nostru care este menționat documentar, prima dată, la 25 ianuarie 1575, împlinindu-se puțin peste 450 de ani de atunci.Această așezare a apărut și s-a dezvoltat în contextul luptelor dintre domnii Moldovei și ai Tării Românești.Cu un secol mai devreme Alexandru cel Bun ajunsese cu cuceririle până la râul Putna.Conflictele neîncetate pe graniță au determinat o reacție și mai puternică a lui Ștefan cel Mare care a întins stăpânirea Moldovei până la râul Milcov( 1482 ).De fapt până la un vad vechi al acestuia care a despărțit Focșaniul sute de ani.Aici a stabilit un punct de graniță, chiar pe locul ce a fost denumit, mai târziu, Focsani ( nume inspirat, cu siguranță, de un dregător mai important al marelui voievod, Ștefan cel Mare și Sfânt, care a fost însărcinat cu paza și privegherea acestui loc important ).
Povestea Focșaniului ar fi fost alta dacă nu ar fi existat desele bătălii pentru controlul acestei regiuni și alte aspecte sângeroase cu rezonanțe în sistemul de alianțe din acele timpuri împotriva Înaltei Porți Otomane.În caz contrar, cu certitudine, orașul nostru Focșani nu ar fi avut nicio șansă să se cristalizeze ca entitate administrativ teritorială, mai ales că un pic mai spre nord, pe râul Putna, se înfiripase, chiar din acele vremuri, „târgul Putna” ( pe locul de azi al comunei Bolotești ).Dar contextul tulbure de atunci ( secolele XV și XVI) a determinat înființarea punctului de graniță Focșani, apoi a satului Focșani.Ulterior această așezare a reușit să reziste anilor, deceniilor, chiar și secolelor, prosperând încetul cu încetul,În schimb „târgul Putna” din zona actualului Bolotești a decăzut, ușor, ușor până la dispariția completă. A rămas, astfel, doar Focșaniul în acest sector geografic, fiind un loc destul de important și stabil pentru acele timpuri din Evul Mediu românesc, atât de tulbure.Dovadă că în urmă cu 450 de ani îl menționau voievozii prin pana logofeților de cancelarie.Peste alte zeci de ani „satul Focșani” a devenit târg.Prima dată „Focșanii Valahiei” apoi ceva mai târziu și „Focșanii Moldovei” (în timpul lui Vasile Lupu ). Mai departe cunoaștem cu toții că în urma decretelor lui Alexandru Ioan Cuza, din 6 si 10 iulie 1862, cele două părți de oraș s-au unit , iar din anul 1968 întreaga localitate a devenit municipiu. După 1990, cu toate greutățile tranziției, așezarea noastră s-a modernizat neîncetat și în prezent, o dată cu celebra și mult așteptata Autostrada A 7, a fost racordată rutier, în modul cel mai rapid si sigur posibil, cu toate punctele importante din țară. Așa că viitorul Focșaniului nu poate fi decât unul de dezvoltare continuă și corespunzătoare.
Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea
Ziarul de Vrancea nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.
