Foto | Din nou despre prizonierii de război români din Vrancea și din alte județe ale României, în U.R.S.S
În vara care urmează se vor împlini 3 ani de când s-a emis legea nr 130/2020 ce permite și urmașilor prizonierilor de război ori celor decedați pe front să încaseze unele drepturi bănești atât de binevenite în aceste vremuri dificile.
Despre cum se desfășoară procedura de analiză a dosarelor se poate citi în materialul jurnalistic anexat prezentelor rânduri și după parcurgerea acestuia se pare că, din anumite puncte de vedere, modalitatea de aprobare și de acordare a despăgubirilor este reușită și bine organizată conform tuturor normativelor legale. Dar există și un impediment. Dacă pentru cei care dețin acte clare nu e nicio problemă, ce facem cu ceilalți cetățeni care nu au mai găsit, la domiciliile lor, livretele militare ale taților sau alte dovezi ale prizonieratului de război din diverse motive (succesiuni, mutări, vânzări, partaje, neatenție, neglijență, indiferență etc)?
Problema regăsirii respectivelor informații documentare nu e doar spinoasă; e de cele mai multe ori frustrantă, mai ales pentru cei îndreptățiți, care, dacă ar fi știut că vor veni legile 130 si 232 din anul 2020 pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în PRIZONIERI ar fi păstrat sau ar fi fost mai atenți la orice document referitor la participarea părintelui pe front. Din această cauză și trebuia ca, înainte de emiterea respectivelor acte normative 130 si 232 să se încerce, chiar mai devreme de respectivul demers legislativ, să se găsească o altă cale de identificare a prizonierilor de război, una mult mai ușoară. O să spuneți, probabil, că nu exista altă cale! Ba era! De exemplu, așa cum a procedat statul vecin, Ungaria, după cum urmează:
Magyar Nemzeti Levéltár | Arhivele Naționale Ungare // meniu//baz de date online /-traducere google
”În perioada 2016-17, Arhivele Naționale Maghiare și mai multe dintre instituțiile sale județene membre, cu sprijinul Comitetului Memorial al Gulagului, au efectuat cercetări în vederea dezvăluirii surselor aflate în custodia sa, din care putem obține o mai mare imagine exactă a ceea ce (a reprezentat) cel de-al Doilea Război Mondial (și anume) câți oameni din Ungaria au devenit prizonieri de război sovietici, câți civili au fost deportați în Uniunea Sovietică și câți dintre ei s-au putut întoarce acasă la cei dragi. Rezultatul acestei lucrări la scară largă au fost publicate pe mai multe site-uri web, publicații, conferințe și baze de date.
Între timp, au început negocierile între Arhivele Naționale Maghiare și Arhivele Militare de Stat din Rusia, în urma cărora s-a ajuns la un acord la 8 aprilie 2019, Astfel, copii digitale ale cărților de înregistrare (în rusă: учётная карточка) ale unui total de 681.955 de soldați și civili de naționalitate maghiară care au fost capturați de Armata Roșie în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și înregistrați ulterior ca prizonieri de război sau internați în Uniunea Sovietică. Pentru copiile documentelor predate a fost pregătită și o bază de date în limba rusă, chirilică, care conține cele mai importante informații referitoare la fiecare persoană de pe fișele de înregistrare. Rezultatul lucrărilor de procesare care a început în ianuarie 2020 și continuă de atunci este relativ la prizonierii maghiari din lagărele sovietice-prima ediție a bazei de date care formează coloana vertebrală a acestei colecții.
Pe lângă bazele de date menționate mai sus, pe interfață sunt disponibile și bazele de date ale altor instituții, iar o colecție de ajutoare de cercetare și site-uri web tematice care tratează tema îi ajută pe cei care intenționează să facă cercetări, precum și pe cei care își caută rudele.”
Deci era posibil sau măcar se putea încerca, dar acum e, pur si simplu, IMPOSIBIL! Așa că cetățenilor români din Vrancea sau din alte județe ale României le mai rămâne doar calea arhivei clasice, anevoioasă și îndelungată. Însa trebuie să o respectăm disciplinați și între timp putem să ne mai documentăm din presa vremii. Cum erau atunci știrile despre prizonierii de război români. În primul rând nu se scria prea mult despre aceștia și în general erau știri optmiste. De exemplu găsim următorul material: ”În ceea ce privește repatrierea prizonierilor de război - la repatriere erau îndrumați astfel: generalii și coloneii la Școala Superioară de Război Cotroceni, locotenenții, coloneii, maiorii și căpitanii etc la Comandamentele teritoriale pe raza cărora se aflau unitățile sau arhiva unităților, în care aceștia au contat la momentul căderii în captivitate, iar Trupa, la Cercurile Teritoriale pe raza cărora îsi au domiciliul. Cei din aeronautică sau marină erau îndrumați către alte structuri. Dar la momentul respectiv orice alte informațiunii sau lămuriri în legătura cu prizonierii de război puteau fi cerute Marelui Stat Major Sectia a 7 a Teritoriu”, iar acum probabil date asemănătoare se pot căuta în fondul de arhivă Secția de Prizonieri - Marele Stat Major.
Alte materiale ale presei de la acea vreme consemnează datele astfel :
”Întoarcerea prizonierilor din U. R. S. S.
Cu prilejul congresului județean al Frontului Plugarilor la Arad D-l Prim Ministru Dr. P. Groza a declarat între altele: <<înapoierea ostașilor noștri care se mai găsesc prizoneri în U R.S S. este apropiată.Un prim grup se apropie de marginile țării însa sunt dificultăți de transport pricinuite în parte și de participarea criminală la războiul împotriva U.R S S. Treptat numărul prizonierilor eliberati se va înmulți>>”- Zori Noi iunie 1945
”În legătură cu sosirea prizonierilor români din U. R. S S., d-sa a dat asigurări că în cel mult două luni, prizonierii vor fi repatriați.În cadrul întervederii de la Kremlin generalissimul Stalin a comunicat d-lui ministru Vasiliu Rășcanu că : <<Uniunea sovietelor ne va ușura unele clauze din condițiunile de armistițiu, va amâna unele plăți și va îndulci tratamentul ce va fi aplicat prizonierilor.>>”- Zori Noi iulie 1945
”A doua Divizie de voluntari români <<Horia, Cloșca și Crișan>>“ formată din foștii prizonieri a sosit
Divizia a II-a de voluntari <<Horia, Cloșca și Crișan>>, a sosit în capitală. Foștii prizonieri români se întorc azi liberi de pe teritoriul U.R S S. Știrea sosirii lor nu a fost cunoscută până la sosirea trenului aproape de capitală. Pe tot parcursul de la intrarea lor în țară, voluntarii români au fost primiți cu urale și flori. La Galați și Brăila au avut loc mari metinguri la care a participat populația și autoritățile. Trenurile cari au adus ostașii noștri erau împodobite cu flori și cu lozinci democratice”- Zori Noi 24 iulie 1945
” Asistăm azi la reîntoarcerea prizonierilor, dar nu cu ochii scoși și cu urechile tăiate, cum nu de mult a mai avut neobrăzarea reacțiunea să spună, ci cu alți ochi și alte urechi care se apleacă la năzuința poporului. Iar pentru îndeplinirea conștiincioasă a condițlunilor de armistițiu. Uniunea Sovietică a renunțat la mii de vagoane.”- Zori noi septembrie 1945
”Dr Petru Groza a zis:<<Am arătat dorința acestui popor de a-și vedea frații, părinții, copiii întorși la familiile lor. Au ascultat și această rugăciune, prizonierii vor veni acasă. Până la 83,000 sunt în curs de repatriere, restul vor veni și ei.>>”-Zori noi septembrie 1945
”Un nou transport de prizonieri români s-au înapoiat în țară
Joi a sosit în portul Constanta motonava <<Transilvania>> cu un transport de 1960 prizonieri români ce se înapoiază din U. R. S.S Prizonierii au fost întâmpinați la debarcader de reprezentanții autorităților locale precum și de un numeros public care a făcut prizonierilor români o caldă manifestație de simpatie.”-Zori noi octombrie 1945
”Alte mii de prizonieri reîntorşi în Patrie
Potrivit cu posibilităţile de transport şi măsurile speciale sanitare, sosesc mereu noi loturi de prizonieri din URSS. Astfel, în ultimele zile au intrat în ţară peste 30.000 din prizonieri şi alte câteva mii sunt în curs de sosire. Primirea şi îndrumarea lor spre căminuri a fost organizată de Marele Stat Major în cele mai bune condiţiuni. Natural, repatrierea nu se poate face într'un ritm mai accelerat, cunoscute fiind greutăţile de transport.<<Lucrările de repatriere decurg totuşi în mod satisfăcător>>” scria în Ranașterea organ național bisericesc săptămânal, Cluj 11 noiembrie 1945
Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea
Citiți și:Foto | Vrancea, un județ fără prizonieri de război în cel de-al Doilea Război Mondial?!;
Citiți și: Blocaj în arhive. De ce nu pot primi despăgubiri urmașii celor persecutați în comunism
.jpg)
