Foto | Casa Sclavone din Focșani și o poveste despre această familie vrânceană
În primul rând trebuie amintit din nou nefericitul eveniment care a lovit această veche familie, întâmplare care se mai poate afla doar din vechile dosare păstrate în arhivele județene.
Această dramă petrecută la noi în circumscripția județeană seamănă poate și cu balada Miorița, dar destul de bine cu mult mai cunoscutul roman al marelui nostru scriitor și omul politic mai puțin onorabil, Mihail Sadoveanu și anume Baltagul și s -a desfășurat după cum urmează:în luna august 1894, tânărul Nicu Sclavone, membru al unei bogate familii din Tifești, de origine italiană, a plecat la vânătoare de urși în munții Vrancei. S-a deplasat cu o caleașcă până la Lepșa, a luat o călăuză din zonă și a început, cu doi copoi, să cutreiere munții, mai ales prin pădurile Obștii Tulnici, în zona graniței cu fostul Imperiu austro ungar-actualul județ Covasna.
Aproape de granița cu Austro-Ungaria au surprins 4 locuitori din Ojdula veniți cu căruțele cu boi să fure lemn din pădurea Obștii Tulnici. Pentru a nu fi pârâți autorităților, cei 4 unguri s-au hotărât să-i omoare pe cei doi excursioniști și prin surprindere, cu topoarele, i-au măcelărit si i-au ascuns în vegetația din zonă. Familia tânărului Sclavone, a început să se îngrijoreze de lipsa nejustificat de mare a acestuia, mai ales că cei doi câini care îl însoțeau s-au întors singuri la conacul din Tifești și au sesizat autoritățile, iar pe deasupra au plătit oameni să găsească pe tânărul pierdut.
În urma unor căutări de câteva zile, au fost descoperite cadavrele celor doi. Făptașii în schimb ar fi fost prinși greu sau deloc, dacă unul din ei, nu s-ar fi îmbătat și nu și-ar fi bătut foarte tare nevasta care a iesit plângând pe drumul comunal zicând că bărbatul a vrut să o omoare ca pe cei pe care i-a omorat în munți. Atunci notarul comunei Ojdula s-a sesizat și a anunțat toate autoritățile competente. Făptașii au fost prinși imediat, au explicat cum au făptuit crima, au pomenit că asupra tânărului au găsit 25 de lei pe care i-au împărțit, câteva mărunțisuri necesare la vânătoare, precum o tolbă, un corn și o pușcă pe care a luat-o unul dintre ei. Autoritățile au luat decizia ca dosarul de omor să fie judecat în capitala comitatului Trei Scaune, în orasul Sfântu Gheorghe. Nu se știe din cuprinsul arhivelor județului Vrancea ce pedepse au primit cei patru, dar cu siguranță sentințele nu au fost blânde.
Familia Sclavone a suportat cu bărbăție această perioadă și a continuat să-și ducă existența cât s-a putut de normal după această dramă.
Fratele tânărului mort în munții Vrancei, Gheorghe I Sclavone a căutat mai departe de averea din Tifești, pe care a sporit-o cât mai mult posibil și din prisosul ei a construit, alături de fiul său D Sclavone, înainte de Primul Război Mondial, pe strada, azi denumită Cernei, în trecut consemnată ca Mitropolit Varlaam și mai în vechime strada Viitorul, pe un teren, fost al armeanului Grigore Vartan, casa care azi e cunoscută în lista de patrimoniu, drept casa Sclavone, un imobil deosebit, acceptabil din punct de vedere arhitectonic și suficient de interesant pentru cine dorește să privească puținele urme ale trecutului local, atâtea câte au mai rămas prin urbea noastră.
Cu toate că proprietatea respectivă nu este într- o situație deplorabilă, cum știm că se mai întâlnește prin alte locuri din oraș, parcă lipsește ceva în acest punct, anume mai multă îngrijire, pentru a se putea pune în valoare cât mai bine un imobil aparte de peste un secol vechime.Prin urmare soluțiile ar putea fi, fie mai multă atenție la proprietatea respectivă, fie un alt proprietar, așa cum se anunță de ceva timp că se caută, prin proceduri specifice de solicitare sau nu a preemțiunii statului.
Cum s o decide în viitor sau cum vor evolua lucrurile rămâne de văzut, dar poate că va fi mai bine, în legătură cu zestrea urbană veche, pentru că trăim, ar zice oricine sau destul de mulți, timpuri mai omenoase, decât barbara orânduire comunistă și tulburii ani ai tranziției post decembriste. Iar pentru cine se întreabă de ce trebuie păstrate aceste case vechi, un răspuns posibil ar putea fi acesta: ca să avem ce vedea la bătrânețe când ne plimbăm pe străzile orășelului nostru, adică și altceva pe lângă sticlă, oțel și beton.
Citiți în documnetul atașat Lista monumentelor istorice inventariate în anul 2015 în județul Vrancea
Florin Marian Dîrdală, cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea
Fisiere atasate
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
