FOTO | Când a apărut prima formă a Codului Numeric Personal în Vrancea și în țară
Toată lumea a crezut, pe baza celor deja publicate, că CNP-ul a apărut la noi în țară și în județ pe baza decretului semnat de tovarășul Nicolae Ceaușescu în anul 1978. Da, este parțial adevărat. Deoarece atunci a fost inventat, pentru prima dată, sistemul codului numeric personal cu 13 cifre, așa cum îl știm noi în prezent, dintre care prima reprezintă sexul, a doua și a treia ultimele două cifre ale anului nașterii, apoi luna, ziua și tot așa, alte repere în cifre despre persoana respectivă după calcule precise ale autorităților.
Însă ”sâmburii” CNP -ului au fost plantați cu mult înainte de acest moment. Și anume tocmai în anul 1941, când s-a dispus după cum urmează:
Guvernul României a hotărât să se folosească de prilejul recensământului din 1941 pentru a organiza actualele birouri de populație, dându-le un caracter de oficii pentru identificarea populației și înregistrarea continuă-ținută absolut la zi-a mișcării populației stabile. În acest scop, conducerea tehnică și administrativă a birourilor de populație din întreaga țară a trecut, prin efectul Decretului Lege nr 67 din 14 ianuarie 1941, în atribuția Institutului Central de Statistică care a pus baza organizării unei noi instituții: Oficiul Central de Identificare și Înregistrare a Populației României ( O C I P ). Cu mențiunea că unul din elementele principale ale identificării populației va fi cifrul ( numărul ) personal care trebuia atribuit la recensământ fiecărui locuitor al României. Acest cifru avea rolul de a exprima identitatea locuitorului și trebuia trecut pe viitor în toate actele sale.
Se mai preciza că cifrul personal va avea următoarele caracteristici:”Este exclusiv, adică nu vor exista în România două numere identice, este perpetuu, adică o dată acordat rămâne până la moartea persoanei. Este netransmisibil, adică dispare o dată cu moartea persoanei și nu va mai fi acordat nimănui în viitor.Stabilirea cifrului personal, pentru fiecare locuitor, cade în sarcina oficiilor de stare civilă, iar avându-se în vedere că Recensământul general al României era fixat pentru ziua de 6 aprilie se putea începe operațiunea atribuirii cifrului personal îndată după ce recenzorii îsi vor fi încheiat lucrările de recenzare a populației.”
Modul acordării cifrului trebuia să urmeze după patru reguli:
1 cifrul acordat la recensământ
2 cifrul pentru cei omiși la recensământ
- cifrul pentru cei sosiți din străinătate după recensământ
- cifrul pentru cei născuți în țară după recensământ
Cifrul acordat la recensământ se compunea din următoarele elemente:”Codul localității, adică un număr de ordine acordat de Institutul de Statistică, la fiecare județ numerotarea localităților începând cu nr 1. Indicativul județului era format din două litere ale județului ca la actualele plăcuțe de înmatriculare.De exemplu PT era Putna și RS, Râmnicu Sărat, două foste județe care prin contopire parțială au format actualul județ Vrancea.Urma numărul de ordine al persoanei care era reprezentat de acela acordat la recensământ pentru fiecare locuitor, respectiv, pentru fiecare localitate, numărul de ordine al locuitorilor începând cu nr 1”.
Regulile acordării cifrului personal au fost mai multe și le puteti vizualiza conform documentelor anexate. Să luăm, de exemplu, un cetățean din Focșani recenzat la nr 12345. Cifrul lui personal, în urmă cu 82 de ani, ar fi fost: codul orașului Focșani (transmis de institutul de Statistică ) -PT(Putna ) și 12345. Destul de complicat de alcătuit, așa că acest sistem a trebuit să fie îmbunătățit de la perioadă la perioadă, până la decretul din 1978 al tovarășului executat, ceva mai târziu, în poligonul de tir de la Târgoviște, pentru următoarele capete de acuzare teribile și îngrozitoare: genocid, distrugere, ucidere, subminarea economiei naționale și nu în ultimul rând, cultul personalității. În 1978 s-a decis ca CNP-ul să fie de forma cunoscută azi de toți românii. Și după câte se pare este cea mai potrivită combinație atribuită fiecărei persoane, deoarece ține cont de județul de proveniență doar într-o mică masură. În ultimele decenii, mai ales după Revoluția din decembrie 1989, lumea e liberă, poate merge oriunde, se poate stabili unde vrea, nu trebuie să se identifice după o zonă sau alta. Așa că, cele 13 cifre au o legătură minimă cu locul apariției persoanei respective și doar în ceea ce privește județul în care s-a născut. Așa că sistemul actual pare cel mai bun pentru evidența populației, dar nu este exclus ca în viitorul apropiat să asistăm la câteva modificări și în acest domeniu. Pentru că aceasta e evoluția, sau progresul, după cum vrea să-i zică fiecare. Mai ales că de curând, la inițiativa Camerei de Comerț si Industrie a României s-a propus o nouă organizare administrativ-teritorială a României care, din cauze obiective, nu se va întâmpla mâine sau poimâne, dar într-un deceniu sau două sigur se va produce.
Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
