Despre Canalul M. Sturza din Vrancea
În anul 1846, domnitorul Mihail Gr. Sturza din Moldova, cu prilejul unei călătorii făcute prin ţinutul Putnei, a constatat că târgul Focşani duce lipsă de apă. De aceea hotărăşte de îndată săparea unui canal, care să aducă apă din Putna, din Găgeşti şi să o ducă la Focşani, vărsându-se mai apoi iarăşi în Putna, în vecinătatea Satului Mirceşti.
După săparea acestui canal, atât administrarea căt şi destinaţia lui se legiuiesc de către Mihail Sturza prin Hrisovul nr. 380 din 28 august 1847 ( 9). Prin acest hrisov se stabileşte că acest canal va fi săpat prin munca locuitorilor din localităţile pe care le traversează şi anume: Găgeşti, Boloteşti, Jariştea, Odobeşti, Păţeşti; Găgeşti cu toate cătunele şi moşiile lor şi oraşul Focşani, la care se adaugă şi Obştescul legiuit capital al ziselor drumuri.
Pentru întreţinerea acestui canal, în acelaş ihrisov (aliniatul b) se hotăra că trebuie să construiască toţi locuitorii, de pe pomenitele moşii ce se folosesc de înlesnire, cu munca în natură, iar Oraşul Focşani cu cheltuială bănească etc.
Timp de 40 de ani acest canal a fost bine întreţinut. Pe la 1890 Focşaniul, creându-şi reţea proprie de alimentare cu apă potabilă, prin conducte subterane, de la punctul Babele (Comuna Boloteşti), nu mai are ne-voie de canal, poreclit între timp Cacaina, care va rămâne numai în îngrijirea sătenilor. După anul 1915 şi mai ales după primul Război Mondial, datorită plecării zarzavagiilor bulgari,o serie de locuitori din Boloteşti, Păţeşti şi mărginaşii Oraşului Focşani, au transformat întinderile arabile în grădini, folosind apa din canal pentru udarea acestora şi schimbând cu toţii sensul hrisovului domnesc. Această situaţie (grădinile luând o mare amploare) continuă până în anul 1926 când începe o aprigă dispută între locuitorii satelor prin care trece canalul şi administraţia Oraşului Focşani.
Astfel, în acel an (1926) primăria Oraşului Focşani propune, pentru mărirea debitului de apă înfiinţarea unui sindicat cu reprezentanţi din comunele:Găgeşti, Boloteşti, Jariştea, Vărsătura, Odobeşti, Păţeşti, Cîmpineanca, Focşani şi Mândreşti, care să administreze raţional apa şi să refacă în bune condiţiuni acest canal deteriorat(10). Pe anumite sectoare ale acestui canal s-a folosit vechea albie a Cacainei, motiv pentru care, locuitorii au menţinut vechea denumire a canalului. În urmarea amenajărilor făcute, canalul atinge o lungime de 35,6 km . La vărsarea canalului la Mândreşti s-a amenajat şi un iaz piscicol, cu o suprafaţă de 14 ha. Din canal, în anul 1960 s-au irigat 360 ha culturi, în majoritate viţă de vie.
Pe interfluviul dintre Canalul Sturza-Canalul Boloteşti şi Putna există încă două braţe părăsite ambele având denumirea de Şoimu. Exploatarea Canalului Sturza este îngreunată de aluviunile aduse în el de unele torente, cum sunt Varvanoaia Găgeşti, Scurta,Valea Ursului, Miclăuşu, Runcu, Vărsătura Mică şi Vărsătura Jariştea.
Text informații+ foto:Bolotesti comuna noastra
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Pe urmele istoriei
