Pe urmele istoriei

68 de ani de la masacrul de la Vadu Roșca. Revolta care a zguduit Vrancea și a lăsat în urmă nouă morți, zeci de răniți un sat întreg în doliu

Radu Tomescu
4 dec 2025 21102 vizualizări

Între 1 şi 4 decembrie 1957, în localitatea vrânceană Vadu Roşca s-a desfăşurat una dintre cele mai ample revolte împotriva procesului de colectivizare forţată din România.

Ofensiva autorităţilor asupra satului Vadu Roşca s-a încheiat cu nouă morţi, cu vârste cuprinse între 14 şi 49 de ani, zeci de răniţi şi 19 persoane condamnate, care au primit pedepse cuprinse între 5 şi 10 ani închisoare corecţională pentru delictul de „rebeliune”.Sătenii din Vadu Roșca s-au revoltat împotriva colectivizării forțate. Un băiat de 14 ani a fost împușcat în clopotniță, de unde încerca să dea alarma, o mamă a trei copii, de 28 de ani, printre victimele de atunci.

Cel mai mic dintre cei morti se numea Ion Arcan, avea doar 14 ani si a fost impuscat in clopotnita de la biserica, de unde incerca, tragind clopotul, sa scoata vad-roscenii la rebeliune, pe ulita satului. Printre cei impuscati se afla si o mama - Dana Radu (28 ani), care a lasat in urma trei copii. Asa s-ar putea rezuma in cartile de istorie povestea trista a unui sat din lunca Siretului, unde pe 4 decembrie 1957 regimul comunist a vrut sa impuna cu forta colectivizarea.

Acum 68 de ani, în primele zile ale lunii decembrie 1957, satul vrâncean Vadu Roșca devenea scena unuia dintre cele mai dramatice episoade ale rezistenței împotriva colectivizării forțate. Revolta localnicilor, înăbușită în sânge de autoritățile comuniste, rămâne un capitol dureros, dar esențial, al memoriei colective din Vrancea.

68 de ani de la masacrul de la Vadu Roșca. Tragedia care nu trebuie uitată

Între 1 și 4 decembrie 1957, localitatea Vadu Roșca, din lunca Siretului, a fost martora unei revolte disperate împotriva politicilor agresive de colectivizare forțată impuse de regimul comunist. Sătenii au refuzat să-și cedeze pământurile și animalele, iar tensiunile au escaladat rapid într-o confruntare violentă.

Ofensiva autorităților s-a încheiat cu un adevărat masacru:

nouă oameni uciși, cu vârste între 14 și 49 de ani,

zeci de răniți,

19 persoane condamnate la pedepse între 5 și 10 ani pentru „rebeliune”.

Astăzi, la 68 de ani de la aceste evenimente, comunitatea vrânceană își amintește cu durere și respect sacrificiul celor care au avut curajul să se ridice împotriva abuzurilor statului totalitar.

Un copil de 14 ani, împușcat în clopotniță

Printre victime se număra și Ion Arcan, cel mai tânăr dintre cei uciși. Avea doar 14 ani. Băiatul a urcat în clopotnița bisericii pentru a trage clopotul și a alarma satul, sperând să adune oamenii și să oprească intrarea cu forța în gospodăriile lor. A fost împușcat fără milă.

Imaginea copilului care trage disperat clopotul pentru libertate, în timp ce gloanțele îi curmă viața, a rămas una dintre cele mai puternice simboluri ale rezistenței anticomuniste din Vrancea.

O mamă de doar 28 de ani, printre victime

O altă poveste cutremurătoare este cea a Danei Radu, o tânără mamă de 28 de ani, care a lăsat în urmă trei copii. Ea a fost împușcată în timpul intervenției forțelor de represiune, fără nicio șansă de apărare.

Numele ei, alături de cele ale celorlalți săteni uciși, reprezintă și astăzi un strigăt pentru adevăr și pentru dreptul la demnitate.

Istoria unui sat pedepsit pentru curaj

Revolta de la Vadu Roșca a fost una dintre cele mai ample forme de opoziție față de colectivizare din întreaga Românie. Sătenii au refuzat să semneze actele prin care statul prelua pământurile, iar autoritățile au răspuns cu violență extremă pentru a da un „exemplu” altor comunități.

Cei 19 locuitori arestați au fost condamnați la ani grei de închisoare, etichetați drept „rebeli” și supuși unor anchete brutale. Familiile lor au trăit ani întregi cu stigmatul pus de autorități.

Responsabilitatea memoriei – de ce trebuie spusă povestea mai departe

La 68 de ani de la acele zile sângeroase, Vadu Roșca nu mai este doar un punct pe hartă, ci un simbol al rezistenței și al sacrificiului.

Amintirea victimelor trebuie păstrată vie nu doar de istorici, ci de fiecare dintre noi.

Astfel de articole, comemorări și discuții publice sunt esențiale pentru ca generațiile tinere să înțeleagă adevărul despre perioada comunistă și să prețuiască libertatea câștigată cu greu.

Distribuie pentru ca această poveste să nu fie uitată

Istoria Vadu Roșca merită cunoscută de cât mai mulți oameni.

Distribuie acest articol dacă vrei ca tragedia din decembrie 1957 să rămână în memoria colectivă și să fie un avertisment împotriva abuzurilor de orice fel

Aceștia sunt eroii care au murit în urma revoltei împotriva colectivizării forțate:

Ion Ionaşcu Arcan, 14 ani

Dumitru Crăciun, 28 ani

Stroe Crăciun, 31 ani

Teodor Crăciun, 49 ani

Enuţ Cristea, 22 ani

Aurel Dimofte, 29 ani

Dumitru Marin, 49 ani

Marin Mihai, 42 ani

Dana Radu, 28 ani

Citește și Daniel Popa, Pe aici nu se trece. Revolte țărănești din Vrancea (1957-1958)

Text informații+ foto:memorialsighet.ro

Cițiți și:Jumatate de secol de la revolutia din Vadu Rosca;

Satenii din Vadu Rosca vor sa aduca acasa osemintele eroilor;

Ceausescu a murit de blestemul razvratitilor de la Vadu Rosca;

Dusmanul lui Ceausescu de la Vadu Rosca a implinit 80 de ani;

Ultima rascoala anticomunista din Vadu Rosca;

Memento dedicat revoltelor ţărăneşti din Suraia, Vadu Roşca şi Răstoaca

In memoriam Ilie Chiţu | Participant la revolta împotriva colectivizării din Răstoaca, Vrancea, la 12 ianuarie 1958

Articol publicat prima dată în ediția 09.12.2018 a Ziarului de Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.