66 de ani de la revolta împotriva colectivizării din Răstoaca
Au trecut 66 de ani de la revolta țărănească de la Răstoaca, din 12 ianurie 1958.
La 12 ianuarie 1958, sute de ţărani din Răstoaca s-au adunat pentru a opri comasarea terenurilor pentru cele două gospodării colective ce fuseseră înfiinţate în comună, strigând că nu vor colectiv. Ţăranii au intrat în clădirea Sfatului Popular, au luat cererile, le-au scos în drum şi le-au dat foc, firma Gospodăriei Agricole Colective „Viaţa nouă” a fost dată jos şi spartă cu securea şi mai mulţi reprezentanţi ai autorităţilor au fost bătuţi.
Securitatea a intervenit în aceeaşi zi, încercuind satul cu maşini şi cu armament. Localitatea a intrat în stare de asediu, ţăranilor nepermiţându-li-se să iasă din curţi. Starea de asediu a durat până în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, când au fost făcute primele arestări.
În noaptea de 18 spre 19 ianuarie 1958, Securitatea operează noi arestări printre ţărani. Cei arestaţi sunt duşi la Securitatea din Galaţi.
Din cele peste o sută de persoane arestate, 40 au fost trimise în judecată, primind condamnări cuprinse între 8 ani închisoare corecţională pentru „uneltire contra ordinii sociale” şi 20 de ani muncă silnică şi confiscarea averii pentru delictul de „acte de teroare” şi, pe lângă acestea, confiscarea totală a averii.
După condamnare, „răsculaţii“ din Răstoaca au fost transportaţi în lanţuri şi mânaţi, ca animalele, la Gherla. Au urmat apoi temniţele de la Periprava, Strâmba, Salcia şi alte puşcării ale terorii. Cu 80 de grame de pâine şi o zeamă lungă pe zi, cu muncă silnică şi în mizerie, oamenii au îndurat, pe lângă bătăi crunte, şi umilinţe greu de imaginat.
- Ion G. Chiriţă, născut la 28 august 1919, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 18 ianuarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Giurgeni, Periprava. Eliberat la 13 aprilie 1964.
- Alexandru M. Chiţu, născut la 22 iunie 1933, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 18 ianuarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Periprava, Giurgeni. Eliberat prin graţiere la 14 aprilie 1964.
Ilie M. Chiţu, născut la 15 martie 1928, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 8 februarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi şi Gherla. Eliberat prin graţiere la 18 aprilie 1964.
Ion I. Drăgoi, născut la 20 iunie 1904, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 18 ianuarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Aiud, Ostrov, Jilava. Eliberat prin graţiere la 12 aprilie 1958.
Gheorghe D. Miu, născut la 12 august 1928, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 14 ianuarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Periprava. Eliberat prin graţiere la 13 iulie 1964.
Gheorghe Gh. Miu, născut la 4 martie 1927, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 8 februarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Periprava, Văcăreşti. Eliberat prin graţere la 16 aprilie 1958.
Vasile D. Miu, născut la 13 aprilie 1925, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 14 ianuarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Giurgeni, Ostrov, Periprava. Eliberat prin graţiere la 14 aprilie 1964.
Ştefan N. Oprea, născut la 24 octombrie 1927, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 18 ianuarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Giurgeni, Periprava, Jilava, Ostrov. Eliberat prin graţiere la 14 aprilie 1964.
Gheorghe Gh. Şerban, născut la 6 mai 1929, Răstoaca (judeţil Vrancea), agricultor, arestat la 14 ianuarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Giurgeni, Periprava. Eliberat prin graţiere la 14 aprilie 1964.
Ion T. Turcitu, născut la 18 martie 1924, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 18 ianuarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Giurgeni, Periprava. Eliberat prin graţiere la 14 aprilie 1964.
Dragomir V. Ursu, născut la 6 septembrie 1930, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 14 ianuarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Giurgeni, Periprava. Eliberat prin graţiere la 15 aprilie 1964.
Marin T. Dima, născut la 25 martie 1925, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 18 ianuarie 1958, condamnat la 18 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia şi Periprava. Eliberat prin graţiere la 13 aprilie 1964.
- Vasile D. Florea, născut la 24 februarie 1930, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 14 ianuarie 1958, condamnat la 18 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia. Eliberat prin graţiere la 14 aprilie 1964.
Dumitru V. Lazăr, născut la 7 noiembrie 1923, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 14 ianuarie 1958, condamnat la 18 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi şi Gherla. Eliberat prin graţiere la 14 aprilie 1964.
Constantin C. Maxim, născut la 19 februarie 1895, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 18 ianuarie 1958, condamnat la 18 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi şi Aiud. Eliberat la 28 aprilie 1962.
Marin Oncioiu, născut la 15 august 1933, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 18 ianuarie 1958, condamnat la 18 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Giurgeni, Periprava. Eliberat prin graţiere la 14 aprilie 1964.
Ştefan C. Oncioiu, născut la 10 noiembrie 1934, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 19 ianuarie 1958, condamnat la 18 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia. Eliberat prin graţiere la 14 aprilie 1964.
Gheorghe V. Ursu, născut la 24 martie 1925, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 14 ianuarie 1958, condamnat la 18 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Giurgeni, Periprava. Eliberat prin graţiere la 15 aprilie 1964.
Vasile Gh. Beşleagă, născut la 26 octombrie 1929, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 18 ianuarie 1958, condamnat la 15 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Giurgeni, Jilava şi Ostrov. Eliberat la 14 aprilie 1964 prin graţiere.
Vasile Gh. Turbatu, născut la 5 august 1927, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 14 ianuarie 1958, condamnat la 15 ani închisoare corecţională pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Periprava, Văcăreşti, Dej. Eliberat prin graţiere la 16 aprilie 1964.
Dumitru D. Borcea, născut la 7 septembrie 1934, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 9 februarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Giurgeni. Eliberat la 14 aprilie 1964 prin graţiere.
Chiriţă D. Gălăgie, născut la 25 aprilie 1929, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 10 februarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Giurgeni, Periprava. Eliberat prin graţiere la 14 aprilie 1964.
Ion D. Gălăgie, născut la 18 martie 1924, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 9 februarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Giurgeni, Periprava. Eliberat prin graţiere la 14 aprilie 1964.
Marin V. Lazăr, născut la 14 noiembrie 1930, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 8 februarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Periprava, Giurgeni. Eliberat prin graţiere la 14 aprilie 1964.
Nicolae V. Lazăr, născut la 3 aprilie 1926, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 8 februarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia. Eliberat prin graţiere la 14 aprilie 1964.
Ion Gh. Marcu, născut la 16 aprilie 1929, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 18 ianuarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Giurgeni. Eliberat prin graţiere la 13 aprilie 1964.
Gheorghe T. Marian, născut la 10 februarie 1923, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 18 ianuarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Periprava. Eliberat prin graţiere la 13 aprilie 1964.
Ion I. Niţu, născut la 2 iulie 1898, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 13 ianuarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi şi Aiud. Eliberat prin graţiere la 18 aprilie 1964.
Ion V. Popa, născut la 30 iunie 1925, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 18 ianuarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Periprava, Jilava. Eliberat prin graţiere la 18 aprilie 1964.
Gavrilă F. Tarbu, născut la 7 aprilie 1932, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 8 februarie 1958, condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Giurgeni, Periprava. Eliberat prin graţiere la 14 aprilie 1964.
Gheorghe B. Beşleagă, născut la 12 mai 1924, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 18 ianuarie 1958, condamnat la 18 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Periprava, Giurgeni. Eliberat la 22 iunie 1964 prin graţiere.
Nicolae Şt. Ciubotaru, născut la 14 august 1930, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 14 ianuarie 1958, condamnat la 18 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi şi Gherla. A decedat în penitenciarul Gherla la 16 noiembrie 1959.
Ioan C. Nanu, născut la 16 februarie 1912, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 7 februarie 1958, condamnat la 18 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Periprava, Giurgeni, Jilava. Eliberat prin graţiere la 15 aprilie 1964.
Zamfir V. Scripcaru, născut la 29 august 1903, Dorohoi, mecanic, arestat la 7 februarie 1958, condamnat la 18 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi şi Gherla. Eliberat prin graţiere la 16 noiembrie 1960.
Iancu C. Trofin, născut la 14 iulie 1930, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 14 ianuarie 1958, condamnat la 18 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Giurgeni, Periprava. Eliberat prin graţiere la 14 aprilie 1964.
Constantin Gh. Miu, născut la 8 august 1921, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 8 februarie 1958, condamnat la 15 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia. Eliberat prin graţiere la 16 aprilie 1964.
Corneliu S. Miu, născut la 12 aprilie 1925, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 14 ianuarie 1958, condamnat la 15 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Periprava. Eliberat prin graţiere la 16 aprilie 1964.
Ioniţă G. Chiriţă, născut la 31 iulie 1897, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 14 ianuarie 1958, condamnat la 10 ani închisoare corecţională pentru „uneltire contra ordinii sociale”. Detenţia la Galaţi, Jilava, Aiud. Eliberat la 4 octombrie 1962.
Soare D. Miu, născut la 3 noiembrie 1922, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 14 ianuarie 1958, condamnat la 10 ani muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale”. Detenţia la Galaţi, Gherla, Salcia, Periprava, Focşani. Eliberat la 2 martie 1960.
Ion D. Postolache, născut la 27 octombrie 1897, Răstoaca (judeţul Vrancea), agricultor, arestat la 18 ianuarie 1958, condamnat la 8 ani închisoare corecţională pentru „acte de teroare”. Detenţia la Galaţi şi Botoşani. Eliberat prin graţiere la 24 aprilie 1962.
Sursa: www.memorialsighet.ro
Text preluat de pe contul de facebook:Primaria Rastoaca
Citiți și:La mai puţin de 24 de ore de la desfăşurarea revoltei de la Cudalbi, în comuna vrânceană Răstoaca izbucnea o nouă mişcare a ţăranilor îndreptată împotriva procesului de colectivizare forţată demarat de autorităţile comuniste.
La 12 ianuarie 1958, sute de ţărani din Răstoaca s-au adunat pentru a opri comasarea terenurilor pentru cele două gospodării colective ce fuseseră înfiinţate în comună, strigând că nu vor colectiv. Ţăranii au intrat în clădirea Sfatului Popular, au luat cererile, le-au scos în drum şi le-au dat foc, firma Gospodăriei Agricole Colective „Viaţa nouă” a fost dată jos şi spartă cu securea şi mai mulţi reprezentanţi ai autorităţilor au fost bătuţi.
Securitatea a intervenit în aceeaşi zi, încercuind satul cu maşini şi cu armament dispus din 50 în 50 de metri. Localitatea a intrat în stare de asediu, ţăranilor nepermiţându-li-se să iasă din curţi. Starea de asediu a durat până în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, când au fost făcute primele arestări. În noaptea de 18 spre 19 ianuarie 1958, Securitatea operează noi arestări printre ţărani. Cei arestaţi sunt duşi la Securitatea din Galaţi.
Din cele peste o sută de persoane arestate, 40 au fost trimise în judecată, primind condamnări cuprinse între 8 ani închisoare corecţională pentru „uneltire contra ordinii sociale” şi 20 de ani muncă silnică şi confiscarea averii pentru delictul de „acte de teroare”.
In memoriam Ilie Chiţu - Participant la revolta împotriva colectivizării din Răstoaca, Vrancea, la 12 ianuarie 1958
Născut la 15 martie 1928, Răstoaca (judeţul Vrancea), ţăran, participant la revolta împotriva colectivizării din comuna natală, la 12 ianuarie 1958. A fost arestat la 8 februarie 1958 şi condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Şi-a executat pedeapsa în penitenciarele Galaţi şi Gherla. A fost eliberat prin graţiere la 18 aprilie 1964.
Ilie Chițu, fotografie de la arestare (sursă foto Sursa foto: ACNSAS, FP, dos. 001147, vol. 12)-Fotografie preluată de pe site-ul memorialsighet.ro
Citiți un interviu cu Ilie Chiţu, participant la revolta împotriva colectivizării din Răstoaca, Vrancea, la 12 ianuarie 1958, publicat în cartea ”Pe aici nu se trece. Revoltele țărănești din Vrancea (1957-1958)”.Interviul a fost realizat de Daniel Popa în anul 1996, la 40 de ani de la revoltele din Vrancea împreună cu alte 29 interviuri din Arhiva de istorie orală a Memorialului Sighet cu țărani din Răstoaca, Suraia și Vadu Roșca, participanți la revoltele împotriva colectivizării din noiembrie 1957-ianuarie 1958
Ilie Chiţu: (…) În ʼ57, toamna. Au intrat toți în Sfatu’ Popular şî mă întreabă: „Ce-i cu mataʼ? Ai cerere di colectiv?” „Nu am, domʼle.” „Păi nu faci?” „Păi, să vedem ce face șî lumea”. În final, am plecat scurt, că dacă nu, mă umfla. Am venit acasă, îi spun soției: „Măi, Jenico, uite, ai să iei fata şî ai să te duci la tacʼ-tu să stai vreo trei-patru zâle, o săptămână, cât or sta ăștia p-aicea, că nu-i di glumă”. (Aveam p-o fetiță, asta care-i mai mare, avea vreun an șî vreo lună.) O întreb șî pi ea dacă ne trecem la colectiv sau nu, șî zâce: „Nu”. Am stat vreo săptămână așa, fără femeie, acasă. După o săptămână, dau răspuns femeii să vie acasă.
Ei au venit aicea câte 20-30 în echipă. Noi, toți de-acia dân sat, când am văzut aşa, am ieşât înaintea lor. Eram tineri, aveam 27-28 di ani.
Daniel Popa: Ce aţi făcut când aţi ieşit înaintea lor?
Ilie Chiţu: Cârâială. Nici ei n-aveau curaj să clintească, nici noi n-aveam curaj să clintim. Noi, acuma, eram aproape di curba aia, la magazin, acolo. Ne-am tras așa, cu toții, să vedem ce-o să facă ei – ei nu știau, da’ eu știam că femeia trebuie să-mi vie în sat. Numaʼ apare femeia, chiar la curbă, la magazin, acolo. Să repede unu’, îi ia copilu’ dân brațe, îl zvârle jos şî trântește femeia jos să-i puie deștiuʼ pi cerere. Eu aveam securea în mână, da’ o secure mică, expreʼ di bătaie, șî un cuțit di tăiat porcii, la brâu (tot timpu’ umblam cu ele la mine). Când am văzut că mi-a trântit femeia jos, după ei! Cu securea în dreapta, ca Ștefan cel Mare, șî cuțitu’ în stânga. N-am prins niciunu’. Au plecat toți. În fine, ne-am potolit șî noi.
Au umblat prin sat şî, pân’ la urmă, au colectivizat toată comuna. Era o mocneală în sat, așa!
D.P.: Au colectivizat-o sau voiau s-o colectivizeze?
I.C.: Au colectivizat-o, domʼle. Puțini care-au scăpat. Umblau dân casă în casă. Câte 30-40 di inşi. Intrau buzna, dădeau brânci la ușă, forțau ușa dacă plecai d-acasă, îți sfărâma ușa, îți sfărâma casa… ca pi timpu’ năvălirilor barbare.
Și mocneala asta a stat așa până la 12 ianuarie 1958. La 12 ianuarie se preconizează că vor să comaseze terenu’ nostru, să facă colectivu’, ştii? Noi am prins firu’, ne-am organizat cu toții ş-am ieșât la Putna. Am așteptat, am așteptat la Putna… Făceam scandal dacă veneau acolo! Când ne-a văzut, primaru’ d-aici dân comună – Cotigă îl chema –, zâce: „Măi, oameni buni, plecați acasă că nu vine nici un inginer aicea.” „Ei, dacă nu vine, mergi cu noi la Sfatu’ Popular șî ne dai cererile”, pi care le făcuse ei, forțat, neforțat… La tribunal a reieșit că au fost oameni care aveau șî trei-patru cereri.
Ne-am dus la Sfatu’ Popular. Cum veneam di la Putna, era o prăvălie individuală, particulară, a lu’ Ciubuc. Erau f’o doi inși care au dat să fugă acolo…
Dorin Dobrincu: Cine erau cei doi inși?
I.C.: Un inginer, unu’ Ionescu, șî al doilea… nu mai rețin numele. Ei cătau să s-ascundă acolo. Am pătruns în prăvălie la ăia, i-am dat afară șî i-am băgat în mulțime. „Hai la Sfatu’ Popular!” Când ne-am dus la Sfat, acolo era o gașcă. Veniseră di la București, domʼle, şî di la regiune, di la Galați – că erau regiuni atunci. „Măi, oameni buni – strigau ei –, uite ce: puneți-vă președinte pi vecinu’ dumneavoastră, pi care vreți. Nu îl punem pi care-l vrem noi.” Da’ noi di colo: „Ia uite, mă, în gheara noastră șî tot mai spune di colectiv!” Șî dă-le bătaie! Unii închiseseră ușa pi dinăuntru şî vroiau să anunțe la telefon, să ceară ajutor. Da’ noi am forțat ușa, am fărâmat geamurile, s-a fărâmat telefonu’… Șî i-am prins pi toți. Cum îi prindeam, îi dădeam în lume, şî lumea îi bătea. Era lumeee! Erau copii, erau muieri… (…)
Acuma „Unde-s cererile? Unde-s cererile?” Placardele care erau p-acolo cu „Viaţa nouă” au fost trase jos, tăiete cu securea. S-au fărâmat toate dulapurile, toată arhiva dân Sfatu’ Popular a fost scoasă în drum șî dată foc.
(Arhiva de Istorie Orală a Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului, interviu nr. 725 I-II, realizat în anul 1997)
Fragment din volumul Daniel Popa, Pe aici nu se trece. Revolte țărănești din Vrancea (1957-1958), editor și studiu introductiv Virginia Ion, Fundația Academia Civică, 2016
Articol republicat în Ziarul de Vrancea
Prima publicare în anul 2022
.jpg)
