Pe urmele istoriei

150 de ani de la nașterea lui Gheorghe Gh. Longinescu, pe 12.09.1869, sub numele de Ghiță Gh Loghinescu !!!

Ziarul de Vrancea
12 sep 2019 1172 vizualizări

Text informații + foto:Focsani Vechi, wikipedia


Aceasta este casa Longinescu, in care s-au nascut si au crescut Longinestii. Se afla pe str Mare a Unirii colt cu Mihai Viteazu' .

Colectia Petru Mincu

Gheorghe Gh. Longinescu (n. 12 septembrie 1869, Focșani – d. 7 aprilie 1939, București) a fost un chimist român, membru de onoare al Academiei Române (din 1936).

G. G. Longinescu s-a născut în anul 1869 la Focșani într-o familie de negustori cinstiți. Clasele primare le face in orașul natal, remarcându-se drept un elev eminent, după care pleacă la Iași cu recomandare, continuându-și studiile în cadrul Liceului Național, moment în care face cunoștință cu acela care avea să-i fie cel mai apropiat prieten și coleg de cercetare in viață (ajuns și el savant mai târziu), Corneliu Șumuleanu. Aici este atras în mod special de studiul chimiei, dedicându-i-se cu toata pasiunea încă de la început.

Licența o obține în anul 1892. În scurt timp, la 6 decembrie același an, pleacă la Berlin, însoțit de recomandările înalte ale Dr-ului Constantin Istrati adresate ilustrului profesor Emil Fischer, unul dintre cei mai mari chimiști ai vremii, răsplatit mai apoi pentru meritele sale cu premiul Nobel. În laboratorul marelui chimist, G. G. Longinescu își începe lucrările cu analiza calitativă, urmate de cele ale analizei cantitative, volumetriei, electrochimiei și analizelor de gaze. Examenul în 1896 îl trece cu brio, având mențiunea cea mai bună, fiind investit cu titlul de Doctor în Filosofie, specialitatea Chimie. În august același an, cu dorul la țară, G. G. Longinescu se reîntoarce în București.

Împreună cu Gheorghe Țițeica, G. G. Longinescu fondează în anul 1905 revista Natura, purtând subtitlul de „revistă pentru răspândirea științei”, cea mai prodigioasă publicație științifică apărută în România, al cărei director va rămâne până la moarte.

Sfârșitul primului război mondial îi aduce luptătorului naționalist bucuria reîntregirii României în hotarele ei firești, pentru care lupta încă din tinerețe, dar și amărăciunea veștii că reputatul și regretatul său dascăl, Doctorul C. I. Istrati se stinsese subit la 17/30 ianuarie 1918 departe de țară, înt-o cameră de spital a Institutului Pasteur din Paris. Profesorul Longinescu i-a datorat acestuia multă recunoștință, onorându-i venerabila activitate depusă în serviciul științei, ori de câte ori a fost nevoie.

Savantul G. G. Longinescu s-a stins din viață la ora 10:30 seara, în Vinerea Mare a anului 1939. Ultimul său gând creștinesc și românesc a fost ca locuința lui din strada Sfinții Apostoli, în care a văzut lumina zilei, să fie cedată pentru adăpostirea unei biblioteci publice, semn al preocupării sale permanente care l-a animat pentru viitor, pentru toate generațiile, de a citi, cerceta și învăța. Astfel pleca și el, după prietenul și camaradul său Corneliu Sumuleanu, alt mare dascăl de generații trecut în lumea de dincolo a veșniciei puțin timp înainte, după Căpitanul Corneliu Zelea Codreanu pe care l-a urmat pe linia destinului legionar-românesc.

G. G. Longinescu s-a impus în știința românească drept una dintre cele mai venerabile personalități, lucrând până în ultimul moment al vieții sale, cu toată orbirea căpătată la finele lungilor săi ani de cercetare savantă; în ciuda întunericului care îl învăluise, G. G. Longinescu a continuat să răspândească aceeași lumină cu care însuflețise atâtea generații de-a lungul carierei sale.

Activitatea didactică

O lungă și bogată activitate profesorală începe să se deruleze neîntrerupt timp de 42 de ani, din septembrie 1896 și până în octombrie 1938: 10 ani de licee și 35 la universitate, fiind omologat în numeroase ocazii și răsplătit pentru meritele sale excepționale. Director de Studii la Institutul Schweitz-Thierrin, Agregat la Facultatea de Științe din București, Director al Laboratorului de Chimie Anorganică timp de 32 de ani, Membru de Onoare al Academiei Române, sunt numai câteva din titlurile înalte pe care G. G. Longinescu le-a deținut de-a lungul frământatei sale activitați eclatante-creatoare pusă in slujba Științei și a Neamului.

Activitatea politică

Crezul si atașamentul său lângă tânăra mișcare naționalistă, manifestat pe fața, i-a adus multe piedici și nenoroc din partea camarilei regelui Carol al II-lea, odată cu instaurarea brutală a dictaturii regale în februarie 1938.

Cu toate presiunile și amenințările exercitate asupra lui, cu toată prigoana sălbatică dezlănțuită împotriva Mișcării Legionare și a aderenților ei, omul de caracter G. G. Longinescu nu a cedat. Cum el însuși spunea fără teamă, într-o ședință a Academiei Române, în iunie 1938:

    „Am fost om de luptă. Am lovit și am fost lovit. Am luptat pentru părerile mele contra celor oficiale. Am fost lovit cum nu se așteapta nimeni... Și totuși nu am pierdut speranța într-o judecată viitoare mai bună... Tuturor tălmăcitorilor „Bibliei Regelui Carol II” (dictaturii N.N.) le amintesc încă o data: sunt și voi rămâne alături de mișcarea de tineret, singura de încredere pentru viitorul țării. Las istoria să mă judece dacă greșesc, dar adevărul va fi de partea ei.[2]”

Activitatea științifică

Activitatea sa de cercetător este bogată, el elaborând noi reacții pentru separarea unor metale, stabilind metode noi de chimie analitică pentru identificarea unor ioni. Așa după cum aprecia cunoscutul chimist francez A. Boutaric, lucrările lui Longinescu au deschis „o cale nouă și fecundă... Concluziile la care a ajuns constituie, desigur, unul din cele mai mari progrese realizate în acest domeniu în ultima sută de ani". Tot lui Longinescu i se datorează o relație matematică originală, așa-numita „formula L", care pune în legătură temperaturile de fierbere ale lichidelor organice, densitatea lor și numărul de atomi din moleculă, relație ce permite calcularea gradului de asociere al masei moleculare a lichidelor pure. Tot el și-a înscris numele în știința prin stabilirea unei constante pentru determinarea masei moleculare: „constanta Longinescu”.

Opera

    "Cronici științifice". Vol. I-II (1922) III (1931).

    "Molecular Association", 1929.

    "L'Association moleculaire, son passe, son present, son avenir", 1930.

    "Ueber einige neuere Methoden", 1932.

    "La Radio-București" (15 conferinte). București, 1932.

    "Aerul lichid pe intelesul tuturor". București, 1933.

    "De vorbă cu strop de apa (Submarine, Torpile, Mine in Razboiul cel Mare)". București, 1936.

    "Vrăjitorul din Menlo-Park (Edisson)". Tipografia "Bucovina", București, 1936.

    "Știința și Credința". Vol. I-IV. Tipografia "Copuzeanu", București, 1937.

    "Analiza calitativă".

    "Pomenirea doctorului C. I. Istrati" (memorii). În revista "Natura", 1938-1939 (fascicole).

De asemenea G. G. Longinescu a colaborat la foarte multe reviste de specialitate, între care: Jurnalul de Chimie-Fizică (1905-1906), Buletinul Societății Științifice a Academiei Române, Societatea Română de Știință, Buletinul de Chimie Pură Aplicată, Anuarul Universității din Iași și multe altele, precum și la diverse reviste străine de prestigiu din Franța, Anglia, Italia, Germania, Statele Unite și numeroase alte țări (Zeit Anclyt, Chemie, Chemical Review, etc).

Sursa: Wikipedia.org

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.