Pe urmele istoriei

Marea bătălie de la Marasti

Cezar Cherciu
4 aug 2007 7669 vizualizări
In cel de-al noualea episod al serialului nostru va prezentam cum armata romănă a rupt frontul inamicului, la Marasti, cu pretul a nu mai putin de 1.469 morti si 3.052 răniti

în anii grei ai Primului Război Mondial (1916-1918) păminturile Vrancei cu locuitorii ei incercati au dus alături de intreaga tara greul războiului. Aici s-au prăbusit valurile de atacatori ai puterilor centrale, multi dintre ei găsindu-si aici mormintul. "De la Casin si pină la Iresti, in Valea Putnei, se afla sectorul Armatei II romane (aproape 40 km lungime) comandat de bravul general Alexandru Averescu. Frontul ocupa o linie foarte accidentată cu văi si dealuri acoperite de paduri, lipsite de căi de comunicatii lesnicioase", ne spune istoricul Constantin Kiritescu.

La 23 aprilie 1917, generalul Alexandru Averescu insotit de Regele Ferdinand si Artur Văitoianu au vizitat zona din fata Mărăstilor. "Terenul se prezintă foarte bine, cred că spărtura se va putea face foarte bine intre Mărăsti si încărcătoarea si apoi atacul se va indrepta spre Vizantea Minăstirească", spune Alexandru Averescu. Bătălia crincenă de la Mărăsti a avut loc intre 11 si 19 august, cind armata romană a atacat vijelos, a rupt frontul inamicului, desfiintind primul grup de invadatori comandat de generalul Ruiz. în bătălia de la Mărăsti inamicul a fost zvirlit de pe apa Susitei pe apa Putnei, armata romană a străpuns un front pe o adincime de 20 de km si larg de 30 de km, de la Cimpuri pină la golul Lepsei. Cel de-al doilea grup al armatei germane comandat de generalul Gerok a suferit si el o grea infringere pierzind 23 de ofiteri si 2.746 soldati prizonieri, foarte multe materiale de război. Victoria romanească de la Mărăsti a fost plătită scump cu pretul a 1.469 morti si 3.052 răniti.

în notitele sale de război generalul Averescu consemna: "vizitez Mărăstii, încărcătoarea, Coada Babei si Cimpurile străbătind cimpul de luptă. Nu imi vine a crede că o asa formidabilă intărită pozitie a putut fi cucerită de la dusman. Ce organizare extraordinară a avut dusmanul!"


Toti satenii au fost mobilizati


în 1971 intr-un studiu făcut in teren, bătrinii Ion T. Bara din Răcoasa, 73 ani, si Gheorghe F. Solonteanu din Varnita, 70 ani, imi relatau amintiri dureroase pe care le-au trăit pe cind erau făclăiandri. "în noaptea de 25 decembrie 1916 nemtii au ocupat Mărăstii. Aveam 18 ani. După două zile m-am decis să trec frontul la ai nostri, lucru pe care l-am facut cu mare greutate. Am spus soldatilor nostri cum sint asezati nemtii in sat si cum jefuiesc populatia. Am rămas călăuza regimentului pină la 23 iulie 1917. Trei zile au bătut pozitiile germane cel mai aprig fiind din 13 iulie 1917. Se zguduiau dealurile, apele si pădurile." (Ion T. Bara) Gheorghe Solonteanu ne arată: "Apoi (1917) a ajuns armata si pe la noi pe dealul Momaia, dealul Mărăstilor, Cimpuri, toate dealurile pină la dealul Porcului numai armată. Ne-am pomenit si cu armata rusă si cu ofiteri francezi. Armata era cantonată in bordee si transee, in marginea pădurilor de la Panciu pină la Soveja. Pină cind am văzut si pe domnii general Averescu si Văitoianu ce stateau pe dealul Momaia si apoi pe piriul Chiruiului. Toti oamenii din sat de la 23 la 50 ani au fost mobilizati, iar populatia a primit ordin de evacuare cu cei de la Străoane către pădurea Mosinoaiele si apoi scosi către Bălca Cotofenesti-Sascut, unde am stat refugiati pina in 1918.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.