Pe urmele istoriei

Pe urmele istoriei!

Cezar Cherciu
1 aug 2007 1181 vizualizări
In numarul opt al serialului "Pe urmele istoriei" puteti afla despre contributia serviciului sanitar în apararea vietii populatiei în timpul Primului Razboi Mondial

"Halatele albe" s-au luptat cu ororile razboiului

Teritoriul neocupat de inamic din fostul judet Putna la nord de "Poarta Focsanilor" era format din 3 plasi - Caregna, Zabrauti si Trotus - si cuprindea 40 de comune si două orase (Mărăsesti si Panciu). Aici s-a retras Prefectura judetului la Sascut si un număr impresionant de refugiati din comunele de pe linia frontului. Despre contributia si sacrificiul "halatelor albe" in apărarea vietii locuitorilor vorbesc documentele, informatii care pină la acestă data nu au văzut lumina tiparului. în acestă zonă liberă, adevărata vatră a războiului, administratia a amplasat serviciul sanitar Putna sub conducerea doctorului Ion Panea, un om de mare omenie, fiind si un bun organizator in treburile medical-sanitare.

Cel mai inzestrat spital civil din zona liberă era la acea vreme spitalul din Adjud cu 200 de paturi. în conditiile de front, la Păncesti a fost constituit Spitalul Nr. 8 condus de dr. M. Palade si apoi de inimoasa doctorită Constanta Racoviceanu, aprovizionat de Crucea Rosie rusă, deservind si pe aliatii rusi.


Spitale de campanie


în februarie 1918, prin ordinul Prefecturii Putna, s-a constituit Spitalul Regional 443 Manăstioara, cu 100 de paturi, administrat de dr. Stefan Stefănescu. La 1 august 1917 fiind bombardat de nemti, in ciuda interdictiilor Curtii de la Haga, acesta a fost mutat in grabă cu cei 98 de răniti, documente si farmacie la Păunesti si apoi la Orbeni. La Adjud, sub comanda căpitanului medic C. Papadopol a fost creat Spitalul Mobil Nr. 9, deservit de 2 medici chirurgi francezi. Toate aceste spitale au alinat viata a sute de răniti, au salvat numeroase vieti omenesti, a combătut grava epidemie de tifos exantematic ce bintuia Moldova. Toate aceste spitale s-au bucurat de vizita, sustinerea morală si materială a Reginei Maria, recunoscută ca o adevarata Mamă a celor suferinzi. în constiinta romanilor a ramas vie si de neuitat contributia sanitar-medicala a medicilor si asistentilor care făceau parte din Misiunea Franceza condusă de generalul Mathias Berthelot, venit in Romania inca din octombrie 1916.

în imediata linie a frontului au actionat cu toată energia si curajul, "in ofensiva de la Mărăsti, dr. Lucas Championnier care acordă la posturile de prim ajutor si evacua răniti la Cimpuri si Musunoaiele. La Pădureni, la nord de Mărăsesti actiona medicul Thieux, la Pufesti medicul Paul Gresset". în timpul luptelor eroice din august 1917 documentele consemnează pe doctorii Florence, la Divizia IX, Hannvuz, la Divizia X si Charton, la Divizia XI, iar Duman la Divizia V.


Onoruri militare pentru daruirea "halatelor albe"


Pentru dăruirea si sacrificiul lor, statul roman i-a recompensat cu importante distinctii militare, precum "Steaua Romaniei", "Coroana Romaniei" si "Crucea Reginei Maria clasa II". Tehnicienii sanitari Taul, Pernin, Dogilbert evidentiati in luptele de la Mărăsesti pentru grija acordată rănitilor de pe cimpul de luptă au primit decoratia "Coroana Romaniei cu spade". Misiunea Militară Franceză s-a bucurat de o aleasă pretuire pentru sprijinul acordat prin cei aproape 2.000 de specialisti. Generalul M. H. Berthelot a fost proclamat cetătean de onoare a statului roman, Regele Ferdinand i-a acordat Crucea "Mihai Viteazul", iar guvernul francez i-a acordat titlul de Mare Ofiter al Legiunii de Onoare.

O grijă deosebită au dovedit-o generalii armatei romane in alinarea suferintelor celor peste 9 000 de refugiati din zonă, in combaterea frigului, a foametei si asigurarea unei conditii minime de supravietuire. Astfel, "in adăposturile săpate de Armata II la Adjudul Vechi, Drăgusani si Borsani au fost adăpostiti 2.716 familii si 3.521 minori care au primit din ordinul generalului Alexandru Averescu, alimente din rezerva armatei. Nu intimplător, ostasii si civilii il gratulau pe iubitul lor general cu apelativul "tătucu Averescu". "Generalul focsănean Cihoschi, comandantul Diviziei X, inspectind comunele Domnesti, Păunesti si Buciumeni au ordonat medicilor militari să acorde sprijin si populatiei civile, iar 80 de copii orfani din Domnesti si Păunesti au primit o masă pe zi din ratia trupei. Generalul Petala inspectind zona Păunesti, unde gasind o supraaglomerare 4.000 de refugiati si izbucnirea unei epidemii de tifos, din lipsa de apa, ordona unitătii de geniu din subordine să execute săpături pe 5 km pentru aductiunea de apă in comună.


Preotii, alaturi de refugiati


Generozitatea, dăruirea si umanismul cetătenilor alături de spiritul de sacrificiu al medicilor au functionat in acele zile la cele mai inalte cote ale omeniei! Nici preotii nu au fost mai prejos! Cei mai multi dintre ei si-au urmat credinciosi pe drumul dureros al refugiului. Astfel, preotii N. Diaconu si Nourescu de la Movilita s-au strămutat la Orbeni, preotul Popescu de la Manastioara vine la Drăguseni. Preotul Ion Puscă de la Crucea de Jos vine la Valea Seacă, iar preotul Moldoveanu de la Fitionesti ii insoteste pe sătenii săi la Sascut. în afară de serviciul religios săvirsit, contributia lor a fost mare in alinarea stării de incordare in buna organizare a refugiatilor in adăposturile oferite de localnici, cit si la impărtirea ajutoarelor in porumb, gaz si alimente. După 17 septembrie 1918, in urma unor lungi discutii cu autoritătile germane, primul lot de 2.577 refugiati se intorc la vetrele lor distruse de inamic. începe un nou episod dramatic in refacerea satelor distruse, in redesteptarea vietii.


Profesor Cezar Cherciu


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.