Oamenii Munților

A pastrat 60 de ani o conserva de la americani

Silvia Vrînceanu Nichita
3 apr 2008 7933 vizualizări
un veteran de razboi din muntii Vrancei i-a asteptat toata viata pe americani. fostul detinut politic anticomunist Ion Chiuchiur din Nereju a pastrat ca pe un talisman una dintre cutiile de conserve trimise de US Army in Vrancea, in timpul foametei de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. auzind ca primul om al planetei, presedintele George W. Bush vine la Bucuresti, batrinul a vrut sa se urce in tren pentru a-i multumi pentru ajutorul american din 1947. Ion Chiuchiur face parte din lotul celor 78 de mocani arestati de comunisti pentru rebeliunea care a cuprins muntii Vrancei in anii 50.

Ion Chiuchiur, un vrincean de 86 de ani, veteran al celui de-al Doilea Razboi Mondial si detinut politic anticomunist, a pastrat timp de peste 60 de ani o conserva din ajutoarele pe care americanii le-au donat romanilor in timpul foametei de dupa razboi. în tot acest timp, el i-a asteptat pe americani sa vina sa ne salveze de rusi. A participat intre timp la o rebeliune anticomunista, a facut 12 ani de temnita grea, iar acum, cind a aflat ca George W. Bush a sosit in Romania, a vrut sa se urce in tren si sa mearga la ambasada americana pentru a multumi pentru ajutoarele trimise de presedintele Harry S. Truman, in 1947. Daca ar fi fata in fata cu presedintele american, i-ar spune simplu: "Ne-ati lasat prea mult pe mina rusilor!". Ca mai toti luptatorii anticomunisti, Ion Chiuchiur a sperat ca americanii vor salva tara de sub jugul sovietic. Cind a fost arestat alaturi de peste 70 de nerejeni, in 1950, cu ochii pe cer dupa avioanele americane, a cerut "cu limba de moarte" parintilor ca sunca sa ramina neatinsa pentru a o imparti cu salvatorii despre care auzise la Vocea Americii. Scapat de la carcera in 1963, Ion Chiuchiur nu a mai putut minca sunca, insa pastreaza cutia ca amintire "in semn de simpatie fata de poporul american".


Foametea potolita de americani


Veteranul Ion Chiuchiur locuieste intr-o casuta arhaica, de tipul celor pe care le mai vezi doar la Muzeul Satului. Cu exceptia anilor de razboi si a celor de temnita, toata viata a trait in satul Poduri II din Nereju. Este singurul din catunul sau care are o biblioteca personala. Scapat cu memoria neintinata din temintele comuniste, ani in sir a umblat cu ranita in spate prin anticariatele din tara stringind carti care erau interzise de comunisti pentru ca propavaduiau libertatea spiritului. Cu toate ca nu a facut prea multa scoala, doar sapte clase, a fost un student eminent la scoala vietii. "A citit cit pentru tot satul ... Nu se poate desparti de carti, are enciclopedii, dictionare si multe alte carti rare", ne spune unicul sau fecior, angajat al Primariei Nereju. Veteranul Ion Chiuchiur a publicat pina acum doua carti in care a transpus in versuri suferintele din inchisorile comuniste si dragostea de tara. Reda din memorie pasaje intregi din cartile de filozofie pe care le-a citit. Daca il privesti nici n-ai zice ca se apropie de 90 de ani de viata. Este jovial si sprinten ca un flacau, semn ca aerul tare de munte face bine la sanatate. Ion Chiuchiur s-a impacat cu istoria pe care a trait-o, a acceptat restrictiile vremurilor, dar la conserva cu sunca donata de americani nu a putut sa renunte pentru nimic. A ascuns-o atit de bine incit comunistii nu au gasit-o nici la ultima perchezitie pe care i-au facut-o in 1987. In schimb i-au confiscat sase carnete cu insemnari personale din anii tulburi ai vietii sale. Acum, dupa 60 de ani, cind a auzit ca primul om al planetei, presedintele SUA, George W. Bush, va veni la Summit-ul NATO de la Bucuresti, a scos conserva din lada cu amintiri si a vrut sa se urce in tren pentru a merge cu ea la ambasada americana. Avea de gind sa multumeasca pentru ajutoarele trimise in 1947 de presedintele Harry S. Truman.


Bacon, butter, jam, pudding si posmagi


Ion Chiuchiur isi aminteste cu multa claritate ziua in care soldatii americani au adus alimentele, mai ales ca el a fost cel care le-a adus cu carele de boi la Nereju. Abia se intorsese de pe front, unde fusese incadrat ca sergent sanitar in Batalionul 28 Paza, Infanterie, Fortificatii, iar foametea facea ravagii. "Dupa incheierea razboiului, in 1947, americanii ne-au trimis ca ajutoare mai multe lazi cu alimente, ca era foamete mare pe la noi. Opt oameni au murit de foame numai la noi in sat, ca nici tarita nu aveam sa mincam. Imi amintesc ca ieri o seara in care m-am culcat flamind. Comuna a primit de la soldatii americani 128 de lazi a cite 22 kilograme fiecare cu conserve cu carne, bacon, posmagi, unt, ciocolata, budinca, marmelada, lapte condensat si chiar tigari bune, Camel si Lucky Strike, pe care le fumau soldatii americani. Era mincare de calitate ramasa dupa incheierea razboiului. Cum eu eram oficiantul sanitar al comunei, am fost delegat sa merg la gara din Odobesti cu patru carute sa ridic proviziile", isi aminteste Ion Chiuchiur. O zi si o noapte a durat pina cind a ajuns cu carutele incarcate in munti, distanta greu de parcurs si astazi din cauza drumului plin de hirtoape. Acasa era asteptat cu sufletul la gura. Multi nu mincasera de zile intregi decit scoarta de copac. Pentru nerejeni, proviziile americane au insemnat pur si simplu viata. Ion Chiuchiur a tinut insa mortis sa economiseasca o cutie de conserve din ratia sa. "Le-am zis parintilor ca o conserva nu o mincam pina nu vin americanii. Conserva contine bacon, cum zic ei la sunca. Se mai vede oleaca din scris. Restul am mincat ca eram lihniti. Eu ascultam Vocea Americii si alte posturi de radio straine si credeam si speram ca americanii vor veni sa ne salveze de rusi, asa cum se zvonea atunci. De aceea am si facut rebeliunea", zice batrinul.


12 ani de temnita comunista


Numai ca istoria si viata lui Ion Chiuchiur au luat o intorsatura potrivnica. In octombrie 1950 a fost arestat sub acuzatia ca voia sa submineze regimul in calitate de luptator in organizatia anticomunista "Vlad Tepes II", care isi facuse cuib in munti. Obiectivul partizanilor era de a rascula populatia din regiunile muntoase impotriva sovietizarii a tarii. Pe 23 iulie 1950, peste 400 de mocani s-au opus brutal, cu furci, topoare, arme si chiar cu miinile goale, nationalizarii padurilor, singurul bun pe care nerejenii l-au avut de cind se stiu. Strigatul de libertate a cuprins taranii din mai multe comune vrincene care au asteptat zadarnic ajutoarele in arme, alimente si echipament, ce urmau sa fie parasutate. 78 de nerejeni au fost arestati atunci pentru "uneltire impotriva ordinii sociale". Grupul fusese tradat din interior. Unii au fost impuscati pentru implicarea in grupul de rezistenta armata, cum s-a intimplat cu colonelul Ion Strimbei, unul dintre conducatorii rascoalei, condamnat la moarte. Ion Chiuchiur a trecut prin inchisorile de la Aiud, Gherla, Galati, Focsani, apoi a indurat cinci ani in mina de plumb de la Baia Spriei, pentru ca in ultimii doi ani sa fie deportat in Baragan. Aici a cunoscut-o chiar si pe Maria Antonescu, sotia maresalului Ion Antonescu, care avea domiciliul fortat in comuna Latesti din Ialomita dupa executarea sotului ei. "Am crezut ca vin americanii, de aceea ne-am rasculat in \'57. Nu-mi imaginam ca o sa induram atitea amar prin puscarii. Pe mine m-au eliberat in 1962, dar unii camarazi au fost condamnati la moarte. Cind am venit acasa, tata murise, dar pe patul de moarte i-a spus mamei sa pastreze lada si conserva de la americani", ofteaza Ion Chiuchiur. Barbatul are si acum cutia care a ajuns o curiozitate pentru ceilalti. Daca ar fi fata in fata cu George Bush, Ion Chiuchiur i-ar spune simplu: "Ne-ati lasat prea mult pe mina rusilor!". Totusi, le gaseste si circumstante atenuante americanilor: "Americanii n-au simpatizat comunismul rusesc, dar de frica nazistilor le-au dat ajutor rusilor".


A ajutat victimele din New Orleans


Cei care-l cunosc pe veteranul Ion Chiuchiur au numai cuvinte de lauda despre el. Vrinceanul este cel mai vechi membru al filialei de Cruce Rosie Vrancea, inca din 1945, si membru de onoare al acestei organizatii de caritate. Rodica Davidean, directorul filialei, spune ca Ion Chiuchiur a donat mereu bani pentru alinarea celor aflati in suferinta. Filiala pastreaza si o lunga lista de donatii, cu chitantele aferente. Ion Chiuchiur nu a uitat ca americanii au oferit de mincare romanilor atunci cind le-a fost greu si din modesta sa pensie a trimis o donatie de 100 lei (35 USD) sinistratilor din New Orleans, afectati de uraganul Katrina in 2005. O donatie de 200 de lei a ajuns si la victimele tzunami-ului care a maturat Indonezia. Tot din pensie a donat in mai multe transe suma de 5.000 de lei pentru constructia scolii din satul sau. "Eu, ca sanitar, in razboi am invatat sa nu tin cont de nationalitatea sau apartenenta politica a celor aflati in suferinta. Dupa crezul acesta m-am calauzit toata viata", ne-a spus Ion Chiuchiur in casuta sa de pe malul Zabalei. (Silvia VRINCEANU)


  • INSTRUCTIUNI: "Mincati cu toata increderea. Dar fiti cumpatati!"


  • Ion Chiuchiur a pastrat timp de 60 de ani nu doar cutia de conserve, ci si instructiunile de folosire si citeva sfaturi pe care le-a considerat folositoare. Astfel, in fiecare lada cu provizii se aflau "retete de mincari" pentru adulti si "sugagi" si, mai ales, indemnuri practice: "Mincati cu toata increderea! Din aceasta mincare s-au hranit soldatii americani. Fiti cumpatati! Folositi asa cum trebuie alimentele. Numai asa DARUL AMERICAN va va fi folositor asa cum doreste POPORUL AMERICAN", scrie in instructiuni. Pentru ca hrana sa nu fie consumata prea repede, americanii au transmis ca "o gospodina cumpatata trebuie sa imparta in asa fel hrana incit din toata lada sa poata da de mincare la 3 persoane, cel putin de 3 ori pe zi, timp de 20 de zile". Sfaturile au fost redactate si pentru oameni mai putin instruiti: "Cafeaua nu este buna pentru copii. Ei pot minca cacao si ciocolata. Un baton de ciocolata poate imbolnavi un copil daca il maninca tot dintr-o data. Pentru orice nelamuriri, adresati-va invatatorului care va va arata ce aveti de facut". Totodata, localnicii erau rugati sa pastreze cutiile goale in eventualitatea in care o comisie speciala urma sa verifice cum au fost folosite alimentele. "Neprezentarea cutiilor aduce cu sine pierderea dreptului la orice alt ajutor", precizau donatorii. Ion Chiuchiur pastreaza cu grija hirtia ingalbenita de vreme pe care i-a inminat-o ofiterul american desemnat sa imparta ajutoarele.


    În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

    Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

    Comentarii: 9

    Adaugă comentariu
    , acum 737320 zile, 7 ore, 4 minute, 35 secunde
    Tot repsectul meu pentru luptatorii din Rezistenta Armata Anticomunista, acesti mohicani din muntii Romaniei. Din pacate, astazi nimeni sau aproape nimeni nu mai face nimic pentru acesti patrioti care citeste integral
    , acum 737320 zile, 7 ore, 4 minute, 35 secunde
    Ma gindesc ce s-ar fi intimplat cu acest om daca traia in America sau in Franta sau in Finlanda sau oriunde altundeva in afara lagarului comunist. Si, bineinteles, nu ar fi murit in razboi. Ce i-a citeste integral
    , acum 737320 zile, 7 ore, 4 minute, 35 secunde
    Stima si mult respect pentru un om deosebit .Multa sanatate si viata lunga .Oare cati din cei care conduc destinele acestei tari ( panaramele din parlament sunt capabile de astfel de gesturi ) Un om citeste integral
    , acum 737320 zile, 7 ore, 4 minute, 35 secunde
    Multumim ca exista romani cu viata exemplara. Acestea sunt reperele noastre morale. Pacat ca romanii nu sunt invatati sa le caute si sa le foloseacsa si sa le inmulteasca.Aceasta e Romania eterna. citeste integral
    , acum 737320 zile, 7 ore, 4 minute, 35 secunde
    Nu trebuie sa dam vina pe amercani pentru cei aproape 50 de ani de comunism.Vina trebuie sa o cautam in noi insine.Cati dintre cei careau trait in comunism pot privi viata cu seninatate asa cum o citeste integral
    , acum 737320 zile, 7 ore, 4 minute, 35 secunde
    Un exemplu de umanitate si de credinta in idealurile democratiei. A supravietuit unui sistem totalitar pentru ca a crezut in ceva. Din banii lui putini ajuta si pe altii. Ce om! Ar fi meritat sa fie citeste integral
    , acum 737320 zile, 7 ore, 4 minute, 35 secunde
    Nu stiu daca acest comentariu va ajunge la dumneavoastra! Imi place sa cred ca daca as fi trait in acele vremuri as fi fost unul din camarazii dumneavoastra! Unul care nu ar fi tradat CAUZA! Nu citeste integral
    , acum 737320 zile, 7 ore, 4 minute, 35 secunde
    Felicitari Silvia, Un articol interesant la momentul oportun! Exista in vreun muzeu din Focsani vreo istorie a luptei anticomuniste din muntii Vrancei? Acolo este locul acestei conserve, insotita citeste integral
    , acum 737320 zile, 7 ore, 4 minute, 35 secunde
    c80m0gh-whdoqqd-tw6q81ae-0 http://online-gambling-mo.lookera.net#1 gambling|online casino gambling|internet casino gambling|gambling|casino games|online casino|gambling|casino|casinos|gambling|casino citeste integral
    Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
    Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
    1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
    2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
    3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
    4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
    Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
    Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
    Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.