Oamenii Munților

Costumul popular vrincenesc nu a murit

Silvia Vrînceanu Nichita
5 iul 2007 26776 vizualizări
Ultimele batrine din Tara Vrancei inca mai pot fi vazute in viata de zi cu zi invesmintate in portul stramosesc u Maria Macovei de 80 de ani din satul Muncei, comuna Vrincioaia, nu a renuntat nici o zi la ie si catrinta u si ca ea mai pot fi vazute si alte femei in satele de munte, poate ultimele

Cine credea ca vesmintul popular vrincenesc se mai gaseste doar in garderoba vedetelor de muzica populara ori in muzee, pus la naftalina, pentru a nu fi ros de molii si de timp, se inseala. Costumul traditional este inca purtat cu demnitate de femeile din muntii Vrancei si in viata de zi cu zi, nu numai la sarbatori. Aici mai traiesc foarte putini oameni care si-au pastrat nestramutate credinta, portul si obiceiurile stravechi. Camasa si catrinta mocaneasca nu se mai vad insa pe la hore, ci sint accesorii desuete, purtate de cite o batrina girbovita de ani, poate ultima, marturii ale unor timpuri care au apus pentru totdeauna.


Cum urci in munti, spre Vrancea arhaica, pe masura ce soselele incep sa se strice, cresc sansele de a vedea pe ulita, la portita ori in timp ce intorc finul proaspat cosit taranci de-ale locului invesmintate in stravechiul port popular. Catrinta, camasa, betele, bundita si basmaua neagra au ramas neschimbate din vremuri imemoriale, in care oamenii locului nu aveau nici o nevoie de tirg, cind toate ale gospodariei erau lucrate de mina, fara sa se amestece nici un cui strain si cind fiecare minca din seul lui, dupa cum spunea Simion Harnea, inspiratul notar din Naruja, cel care a lasat posteritatii acum 70 de ani "Comoara Vrancei", o colectie de 16 carticele despre viata oamenilor din munti. Fie ca urci apa Zabalei, spre Nistoresti sau Nereju, Putna spre Tulnici ori piriul Vasui spre Vrincioaia, ori apa Rimnicului spre Jitia si Vintileasca, ultimele straie ale portului taranesc se pastreaza cu toate influentele etnografice. Nu este femeie in virsta sa nu mai aiba in casa, macar "pentru moarte", piese din portul locului.


"Asa m-am nascut, asa vreau sa mor"


Pe tatica Maria Macovei, de 80 de ani trecuti, am gasit-o hitra pe poiana sa din satul Muncei, comuna Vrincioaia, in timp ce se ingrijea de finul vacutelor. Taranca era infasurata in catrinta neagra, purta o ie facuta din pinza de casa, basma neagra, decolorata de timp, si traista tesuta din lina de oaie in care aduna iarba de leac. "Asa m-am nascut, asa vreau sa mor, cum am vazut la mama si la bunica. Opincile le-am lasat focului ca erau greu de purtat, dar de catrinta eu nu ma las nici moarta. Am eu alte straie, mai frumoase, pentru biserica, dar pe acelea le imbrac miine, ca-i sarbatoare", ne-a spus lelica Maria. Si intr-adevar, batrina s-a primenit pentru a doua zi cu straie noi, exact ca pe vremea Babei Vrincioaia. Si-a luat ie de borangic, cu cusaturi alese, de culoarea padurii, a incins catrinta neagra cu bete tesute in albastrul cerului, iar basmaua nu se cade sa fie decit neagra la o femeie batrina si vaduva pe deasupra. In picioare, in locul stravechilor opinci, si-a pus sosoni din pisla, cumparati de la tirg, iar la ureche un fir de busuioc. Spune ca nici macar femeile tinere nu se mai obosesc sa coase broderiile sofisticate ale costumelor populare. "Si apoi, cine mai vrea vechituri", spune Maria despre portul taranesc.


Nu le intereseaza moda


Demnitatea sacra a portului popular poate fi vazuta inca si in alte sate de munte. Ioana Jiu, de 67 de ani din Naruja, spune ca portul taranesc este sfint pentru ea. "Indiferent de moda, eu camasa si catrinta n-am lasat-o. Daca in toata ziua nu, la sarbatori tot ma imbrac in port national", ne-a spus Ioana, care a locuit pina acum citiva ani intr-o casa neelectrificata. La Vintileasca imbraca zilnic portul popular Nastasia Slabu, Ioana Tutui, Nastasia Colniceanu, toate trecute de 70 de ani, dar si veterana Anica Ungureanu, de 92 de ani. Aici se mai fac inca sumane de postav, stofa deasa din lina batuta in piua, dar si comozii papuci cu talpa de sorici. Din portul popular nu lipsesc ciorapii de lina, poalele cu colti, strecatoarea, cum se numeste aici catrinta, camasa cusuta cu linica vopsita, iar pe cap tulpanul. Ultimul barbat care mergea prin sat imbracat in straie populare a fost Gheorghe Apostu, zis Turica, decedat anul trecut. "Purta camasa alba, cu cusatura simpla, ilic din cioareci si caciula din blana de miel, fie ca era vara, fie ca era iarna", isi aminteste profesoara Stana Georgescu, fiica a satului si directoarea ansamblului folcloric "Dorul ciobanasului".


Influente muntene


Vrancea este o zona de interferenta intre Muntenia si Moldova, iar aceasta se resimte si in ornamentatia costumului popular, in care se combina frumos modele si culori infratite cu natura. "De exemplu, comunele Jitia si Vintileasca, aflate la o distanta de doar sapte kilometri, au modele, culori si piese diferite ale costumului. La Jitia, barbatii poarta la briu canafi, sub forma de podoaba. Pe Valea Susitei domina culorile alb si negru, avem un costum mai sobru, datorita influentelor ardelenesti, pentru ca sovejenii sint veniti din aceasta zona in urma cu secole. Vrancea reuneste patru mari subzone etnografice si avem o mare varietate de culori, modele, croieli si de piese ale costumului popular. Aceasta variatate ne confera dreptul de a spune ca Vrancea e o zona complexa si vesela, care determina si sufletul omului. Faptul ca inca oamenii mai poarta si se simt bine in costumul popular este un lucru extraordinar. Acest costum le da acea identitate locala in care ei se simt bine. Din pacate, la ora actuala, nu mai putem face in Vrancea un costum integral. Nici macar cu bani nu se mai fac! Chiar si la sarbatorile populare, autenticul a disparut si si-a facut loc kitch-ul pe care noi incercam sa-l combatem pe cit putem", ne-a declarat Eugen Danut Stoianof, directorul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale. In Vrancea anului 2007 nu mai este gospodina care sa stie sa confectioneze in casa costumul de la A la Z. In cele cinci ateliere scoala se mai creaza obiecte populare, dar piese disparate. La Cimpuri se face pinza, la Nereju podoabele din margele, iar broderiile pe ici pe acolo. Cit priveste pe cei care mai poarta in viata de zi cu zi portul taranesc, numarul scade mereu iar pina la disparitie nu mai este mult.


Broderie in fir de aur


Cintareata de muzica populara Geta Postolache are o colectie impresionanta de costume vechi, unele brodate in fir de aur si argint, adunate de prin toata Tara Vrancei. Ea spune ca portul popular din Vrancea este una dintre cele mai frumoase creatii populare, extrem de greu de lucrat. "Numai minicile camesii au milioane de impunsaturi pe care nu se mai incumeta nimeni sa le faca la ora actuala. Doar batrinele care au lucrat costumele cu migala mai pretuiesc portul adevarat, din mosi stramosi. Nu mai lucreaza nimeni asa ceva! Ceea ce avem trebuie sa pastram cu sfintenie, pentru ca avem obligatia sa le dam mai departe, generatiilor viitoare. Costumele cele mai furmoase le-am luat de la Naruja. Am o camasa extraordinar de frumoasa, de iti este mila sa o imbraci, care a fost ingropata pe vremea razboiului. Am un costum superb, de Vrincioaia, cu mineca intoarsa, pe care o batrina mi l-a dat din lada de moarte. Nu vroia sa il dea, dar am convins-o ca este pacat ca o asemenea frumusete rara sa intre in mormint, in loc sa aratam tuturor ce lucruri minunate are Vrancea. Iile au in general modele complexe, au pe minecute brodat drumul vietii, o lucratura care arata destinul omului in viata, de la nastere pina la moarte" ne-a spus cintareata Geta Postolache, care se mindreste cu cele peste 100 de costume populare, unele vechi de peste 100 de ani. (Silvia VRINCEANU)


1200 de lei, cel mai ieftin costum


Costumul vrincean se compune din catrinta, camasa, bete, naframa si opinci. Camasa femeilor, bogat ornamentata este piesa de rezistenta. Pe mineci, pe piept si la git are un decor bogat, cu o simbolistica diversa, un adevarat manuscris pe care extrem de putini mai pot sa-l reproduca. Costumul barbatesc este format din camasa, itari si pieptar. Camasa are mineci largi, cu cusaturi bogate. Spre deosebire de catrinta femeilor, de culoare inchisa, pantalonul barbatilor este alb, strins in partea de jos. In ultimii ani, costumele populare au ajuns obiecte de trafic international. Prin satele Vrancei au navalit cumparatori care au luat adevarate averi cu un pumn de bani. Centrul Creatiei Populare a cumparat anul acesta mai multe piese pentru care a platit sume cuprinse intre 1200 si 3.000 de lei. "Noi sintem o institutie bugetara, insa particularii isi permit sa plateasca sume mult mai mari. Asta in functie de valoare, pentru ca exista piese care nu se mai lucreaza deloc si capata valoare de unicat", a spus Eugen Stoianof. (S. V.)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 371

Adaugă comentariu
, acum 737236 zile, 5 ore, 58 minute, 18 secunde
eu sunt de parere ca tara vrancei este de pretuit si de admirat eu nu prea am fost asa prin muntii vrancei dar dupa cum vad pe la ziare .este cva unic care trebuie pastrat nu intrigat si discriminat citeste integral
, acum 737236 zile, 5 ore, 58 minute, 18 secunde
VAI DA CHIAR CA ALT CUVANT NU MAI PUTEAM SA GASESC VAD .DE CAND SUNT LA FOCSANI CA DIN CE MAI MULTE FETITE CU FITE SE IMBRACA CA NISTE RETARDATE SA POARTE TOT FELUL DE PODOABE ZORZOANE SI ACCESORI DE citeste integral
, acum 737236 zile, 5 ore, 58 minute, 18 secunde
ce sa mai zic ca nu mai pot numi comportari ci domesticiri ca asa de ce incivilizata a devenit lumea asata proasta cu unele fite de a dreptul tampite cand le vad pe astea la tv cum se eschiveaza citeste integral
, acum 737236 zile, 5 ore, 58 minute, 18 secunde
Va felicit pentru acest subiect Ar trebui sa se faca cunoscuta traditia vranceana si legendele Vrancei.Italienii au facut oadevarata industrie turistica din poveastea lui Romeo si a JUlietei,in orosul citeste integral
, acum 737236 zile, 5 ore, 58 minute, 18 secunde
AM RAMAS UIMIT CAND DIN TRODATA MAM GANDIT SA VIN SI EU AN PIATA UNIRI SA VAD SI EU FRUMUSETILE ALTOR OBICEIURI SI ALTOR NEANTURI CARE SPRE UIMIREA MEA ANCA NU AU APUS DELOC AN UNELE PARTI CHIAR DACA citeste integral
, acum 737236 zile, 5 ore, 58 minute, 18 secunde
AM RAMAS UIMIT CAND DIN TRODATA MAM GANDIT SA VIN SI EU AN PIATA UNIRI SA VAD SI EU FRUMUSETILE ALTOR OBICEIURI SI ALTOR NEANTURI CARE SPRE UIMIREA MEA ANCA NU AU APUS DELOC AN UNELE PARTI CHIAR DACA citeste integral
, acum 737236 zile, 5 ore, 58 minute, 18 secunde
ce sa mai scriu ca mam plictisit tre sa vb cu cei de la bbc .. pa pa pa
, acum 737236 zile, 5 ore, 58 minute, 18 secunde
Cer scuze, dar abia acum am citit acerst articol pentru care ma plec. Cinste Domniei Voastre si celorlalti care stiu sa evidentieze ceeace trebuie aratat si in mod deosebit frumosul. In colectia mea citeste integral
, acum 737236 zile, 5 ore, 58 minute, 18 secunde
qyzgt8t-15yb1fj-tw6q878c-0 car insurance|car insurance quotes|auto insurance quotes|car insurance|free online auto insurance quotes|cheap car insurance|car insurance|car insurance|car insurance citeste integral
, acum 737236 zile, 5 ore, 58 minute, 18 secunde
6yzt7f9-ixyb2mo-tw6q878c-0 http://urlser.com/?qbKvI#1 gambling [url=http://urlser.com/?aBCA5#3]homeowners insurance[/url] [url]http://free-poker-mo.lookera.net#4[/url] citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.