Scrisoare catre mama mea din Tarile Calde
Inainte de plecarea ta, eram prea mica pentru a-mi aminti"¦ eu am deschis cu adevarat ochii linga mamaita. Am aflat ca aveam doi ani si jumatate cind ai plecat lasindu-ma cu miinileintinse in incercarea disperata de a te indupleca sa ma iei cu tine. Cine ar putea sti ce-o fi fost in mintea mea atunci"¦ Nu cred c-am plins prea mult, mi-am gasit alinarea in bratele mamaitei si timpul a curs"¦ si a inceput scoala. La sedintele cu parintii eu am avut intotdeauna o mama mai "speciala". Pe tine te asteptam doar o data pe an cu nerabdare - pentru jucarii, bineinteles - apoi zburam din nou in bratele mamaitei. Incet, incet, crescind, te-am descoperit, draga mama! Am inteles cita suferinta era in sufletul tau cind trebuia sa teintorci la munca, desi te straduiai sa nu pari trista. Stii, mama, am vazut lacrimi in ochii tai cind plecai ca o pasare calatoare spre tarile calde si-ti lasai puii ca prepelita din poveste, pe amindoi, ca amindoua in vremurile astea grele aveau aripile frinte.Cu lacrimi in ochi tu, tu, care n-ai plins niciodata! Si in lipsa ta, mamaita, pasarea mea necalatoare, ma tinea in cuibul ei, sub aripile ei batrine dar calde si te asteptam amindoua sa vii de departe cu leacuri pentru aripile care aveau nevoie tot mai multa sa zboare.
Acum stam impreuna mai mult ca inainte, dar parca tot nu sintem ca alte mame si ca alti copii. Imi este de-ajuns totusi putinul timp sa realizez ce bine e sa stau linga tine, cita siguranta imi dai. Esti putin diferita de chipul mamei de prin carti, chiar si dincolo de comportamentul tau distant eu stiu ca ma iubesti enorm. Sint norocoasa ca te-am descoperit, ca te am, ca existi, ca traiesti, ca ma privesti, ca ma intrebi daca mi-e bine.
Dar MAMA, sa-ti mai spun un secret si sper sa nu te superi. Iti dedic ziua de 8 Martie, dar nu in intregime. Jumatate este pentru MAMAITA.
Noaptes Maria, cls. A V-a, Scoala de Arte si Meserii Vintileasca, Vrancea
