La Bruxelles nu conteaza din ce tara vii, ci profesionalismul
Amelia Neacsu, o moldoveanca de 36 de ani, a reusit sa-si faca o cariera frumoasa la Bruxelles, unde se afla la dispozitia a peste 1.500 de jurnalisti acreditati pe linga institutiile europene. Amelia Neacsu este expert in comunicare audiovizuala la serviciul de presa si televiziune al Parlamentului European. Face naveta intre Bruxelles, unde au loc activitatile comisiilor parlamentare, Strasbourg, unde este sediul central al legislativului, si Luxemburg, la secretariatul general al institutiei. Asta daca nu cumva insoteste vreo delegatie in afara granitelor europene. Expertul din Parlamentul European ne-a acordat un interviu in care vorbeste despre cum se lucreaza in institutiile europene.
Reporter: Ai fost jurnalista in Romania mai multi ani. Care a fost traseul profesional pina cind ai ajuns la Parlamentul European? Ce presupune munca ta?
Amelia Neacsu: De fapt sint expert in comunicare audiovizuala la serviciul de presa si televiziune al Parlamentului European. Am o experienta de peste 15 ani in presa si comunicare. Am inceput sa lucrez in diferite organizatii internationale inca din 1994, iar la Comisia Europeana am lucrat tot la serviciul audiovizual inca din 1997. Serviciul unde lucrez acum, Europe by Satellite (EbS), ofera imagini cu si despre activitatile institutiilor europene. Actionam ca la o agentie de presa internationala, cu singura diferenta ca imaginile pe care le oferim noi sint gratuite pentru toate televiziunile publice si private. Acoperim actualitatea europeana atit in interiorul institutiilor cit si in exterior. Astfel l-am filmat pe presedintele Parlamentului European in Beirut, alegerile din Ucraina sau misiunea de reconstructie din Indonezia dupa tsunami. în perioada cind am lucrat la comisie am fost, practic, in toate capitalele Uniunii, dar si la Washington DC sau la Johannesburg.
Reporter: Citi functionari sinteti la Biroul de Presa si citi jurnalisti acreditati? Cit de mult conteaza ca tu esti romanca?
Amelia Neacsu: Politica UE se desfasoara si dincolo de frontiere. Agentia de presa televizata a Uniunii Europene EbS (Europe by Satellite) este suportul audiovizual al acestei politici. La audiovizual sintem o echipa internationala. Colegii sint practic din toate tarile Uniunii, in redactie sintem o echipa de sapte persoane si vorbim curent trei limbi (engleza, franceza si spaniola). Faptul ca sint romanca nu are o importanta deosebita. Ceea ce este important este nivelul de excelenta profesionala. Serviciul de presa este un serviciu foarte dezvoltat, deoarece, de exemplu, presa scrisa cuprinde redactori pentru toate cele 23 de limbi ale UE. La noi, la audiovizual, sintem o echipa de 30 de persoane. Sistemul de acreditari este comun pentru toate institutiile europene (Consiliu, Comisie, Parlament, etc. ), cu un corp de presa din toate tarile lumii, insumind peste 1.500 de ziaristi acreditati, din care cred ca vreo 11 sint romani.
Eurodeputatii romani, mai vizibili decit bulgarii
Reporter: In Romania vor avea loc alegeri europarlamentare. Cum se vede de la Bruxelles sau, ma rog, de la Strasbourg ori Luxemburg pregatirea acestora? Ce presupune asta din partea Parlamentului European?
Amelia Neacsu: Dupa cum ati mentionat, Parlamentul European are trei centre: la Strasbourg, Bruxelles si Luxemburg. Structurile politice existente in tarile membre se oglindesc in rindul fractiunilor politice de la nivelul Parlamentului European. în Parlament exista opt fractiuni si o serie de deputati independenti. Deputatii provin din circa 160 de partide politice diferite, in care acestia sint membri in tarile lor de origine. Parlamentul European este ales la fiecare cinci ani, iar ultimele alegeri parlamentare au avut loc intre 10 si 13 iunie 2004, in functie de ziua fixata de fiecare stat membru in parte. Desigur ca alegerile deputatilor romani si bulgari vor fi privite cu mare atentie.
Reporter: Stiu ca te-ai ocupat de reportajul prilejuit de venirea celor 35 de euro-observatori romani la PE. Cum ti s-au parut ei? Ne-ai spus recent, la Bruxelles, ca o problema mai delicata este faptul ca nu cunosc foarte bine o limba straina. Sint activi, s-au integrat? Cum se diferentiaza fata de cei bulgari?
Amelia Neacsu: Desigur. Am avut placerea sa-i intilnesc chiar inca din prima zi a sosirii lor la Parlament, cind a fost primirea oficiala. Desigur, sint foarte frecvent in contact cu sefii de grup si de delegatie. Sint toti foarte incintati sa intilneasca pe cineva cu experienta si pe care pot conta. Grupul de bulgari (18) este mult mai mic decit cel al romanilor (35), deci parlamentarii nostri sint mult mai vizibili. Pe de alta parte, faptul ca sapte membri romani ai PE au primit functii de vicepresedinti in comisiile parlamentare este remarcabil. în PE avem un sistem de interpretare simultana foarte perfectionat, si aproape toate documentele sint traduse in 22 de limbi (deci inclusiv romana si bulgara), restul este o chestiune de comunicare ce se va perfectiona in mod treptat.
"Nimic nu este dificil cind iti doresti cu adevarat ceva"
Reporter: Parlamentul European si-a sporit continuu influenta si puterea. Este avantajos sa lucrezi pentru o asemenea institutie internationala?
Amelia Neacsu: Practic, nu este nici o diferenta intre a lucra intr-o institutie europeana sau alta. Sistemul de decizie european este insa diferit de cel pe care-l cunoasteti in institutiile nationale. A lucra in cadrul institutiilor europene inseamna in primul rind a te pune in slujba unui ideal. Idealul european! înseamna a fi unul dintre angrenajele mecanismului care serveste acest ideal. Un ideal care se concretizeaza pe zi ce trece si care in ultimii 50 de ani a adus pacea si stabilitatea in regiune. Acum, la inceputul secolului 21, Europa trebuie sa contribuie la realizarea stabilitatii in lume, progresul tehnic si stiintific fiind unul dintre punctele fundamentale in viitor. Mai mult, largirea UE demonstreaza ca Europa reconciliaza proiectul economic initial cu o viziune geostrategica a continentului european, ceea ce va permite Uniunii de a-si afirma greutatea si legitimitatea pe scena internationala.
Reporter: Ce competente trebuie sa aiba un roman pentru a lucra pentru o institutie europeana? Se spune ca materia este foarte stufoasa si trebuie sa tocesti efectiv tomuri intregi. Cit este adevar aici?
Amelia Neacsu: Da, este intr-adevar mult de invatat, dar nimic nu este dificil cind iti doresti cu adevarat ceva. Birourile Parlamentului European si ale Comisiei Europene de la Bucuresti au organizat sau vor organiza o serie de pregatiri pentru aceste examene. îi indemn pe viitorii candidati sa urmareasca informatiile publicate pe site-ul http://www.europarl.europa.eu/bucuresti. Competentele sint diferite, avem nevoie atit de juristi cit si de interpreti, de traducatori cit si de economisti, domeniile fiind foarte variate, ca si domeniile de competenta ale Uniunii. în orice caz, functionarul european actual vorbeste deja cel putin doua, daca nu trei limbi straine, in afara limbii materne. Fiecare vine desigur cu identitatea sa nationala, cu valorile si cunostintele sale. Toate acestea sint puse in serviciul idealului comun, dupa cum am mentionat anterior. Functionarul ideal este acela care stie sa protejeze echilibrul intre interesul general european si respectul fata de cetateni.
De la Strasbourg, la Bruxelles
Reporter: Ce crezi tu ca le va aduce nou tinerilor care vor locui cu adevarat intr-o Europa unita?
Amelia Neacsu: O deschidere enorma, posibilitatea de a avea acces la schimburi inter-universitare, experienta de a calatori fara frontiere, de a te simti binevenit in intreaga Uniune. A cunoaste si intelege societatea, cultura si obiceiurile celorlalti si de a incerca sa ne aducem contributia la avansarea acestei societati europene din care acum facem parte. Aspecte care, pentru parintii nostri erau de neconceput, au devenit acum realizabile. Si aceasta gratie lor, da, gratie parintilor nostri care au fost acea generatie de sacrificiu si care s-a zbatut pentru noi.
Reporter: S-a scris in presa adesea despre crizele acestui mamut institutional si imi vine in minte faza cu topurile de hirtie care erau trebuincioase la Bruxelles, dar ele erau in depozitul de la Strasbourg. Si ar mai fi asemenea sincope de functionare. De asemenea, s-a scris mult pe tema celor trei sedii ale PE. Care este de fapt explicatia acestei impartiri? Vrea sa calmeze anumite orgolii?
Amelia Neacsu: Sediul central al PE este la Strasbourg, dar cea mai mare parte a activitatilor comisiilor parlamentare se deruleaza la Bruxelles, pe cind secretariatul general al institutiei se afla la Luxemburg. Aceasta repartitie a fost aprobata de catre Consiliul European de la Edinburg in 1992 si de catre Tratatul de la Amsterdam (1999). Dar, odata cu crearea Comunitatii Economice Europene (CEE) in 1957 - si pe masura ce Comunitatea devenea din ce in ce mai importanta - o mare parte din activitatile institutiilor au migrat catre Bruxelles. în urma adoptarii raportului conservatorului britanic Derek Prag in ianuarie 1989, acest transfer partial catre Bruxelles a fost consacrat oficial. Scopul era de a rationaliza munca Parlamentului si de a aduce aceasta institutie mai aproape de Comisie si de Consiliu. Timp de ani de zile, Belgia si Franta s-au confruntat pe tema stabilirii sediului oficial. Abia la Consiliul European de la Edinburg s-a ajuns la un acord politic, cind Belgia a acceptat ca Strasbourg sa devina sediul oficial, cu 12 sesiuni plenare pe an, cu conditia ca celelalte activitati politice (sedintele comisiilor si grupurilor politice si sesiunile suplimentare) sa ramina la Bruxelles. Acest acord a fost consacrat oficial in Tratatul de la Amsterdam (care a intrat in vigoare in 1999). Controverse asupra celor trei sedii apar inca, datorita consecintelor bugetare si practice ale acestei impartiri geografice, dar o schimbare se poate face doar cu acordul unanim al Consiliului UE. Cit despre sincopele de functionare, dupa cum realizati, este o organizare extrem de laborioasa si poate ca, din cind in cind, mai au loc astfel de scapari.
"Hora Unirii" la Parlamentul European
Reporter: Presedintele PE, Hans-Gert Pöttering, i-a urat bun venit lui Traian Basescu in limba romana. In discursul sau, oficialul european a citat citeva versuri din "Hora Unirii": "Unde-i unul nu-i putere, unde-s doi puterea creste", afirmind ca aceste doua versuri se potrivesc Uniunii. Cum s-a vazut discursul presedintelui, ca sef al unui stat membru, in sala PE?
Amelia Neacsu: A fost un moment de mare mindrie. Pentru prima data Presedintele Romaniei s-a aflat la PE si s-a exprimat in limba romana. Interesul presei internationale a fost foarte mare si ati vazut desigur reactiile pozitive ale cancelariilor internationale. Iar faptul ca Presedintele PE a facut efortul de a exprima citeva cuvinte in limba romana este o marca de mare respect. Discursul domnului presedinte Basescu a fost foarte echilibrat, si nu a lasat nici un dubiu ca Romania va merge pe drumul catre UE, pe baza de solidaritate, dupa cum a declarat presedintele PE, Hans-Gert Pottering, adaugind ca, prin aderarea Bulgariei si Romaniei, unificarea continentului european "a facut un mare pas inainte". într-adevar, pentru dinsul, versurile din Hora Unirii constituie baza pentru cresterea bunastarii cetatenilor europeni si a potentialului UE.
Reporter: Cum se vede Romania de la PE? Ce spun oamenii cu care interactionezi/colegii cind afla ca esti din Romania? Cind te-ai simtit cu adevarat mindra ca esti romanca sau dimpotriva?
Amelia Neacsu: Cum se vede Romania? Desigur ca la inceput a existat o anumita curiozitate. Ceea ce este interesant de subliniat este faptul ca Romania, cultura romana sint bine cunoscute la Bruxelles. Am colegi care au fost in Romania de citeva ori de-a lungul anilor si care remarca cu mare placere evolutia din ultimii ani. Mindrie? In momentul deciziei UE de a primi Romania in sinul sau la 1 ianuarie, mindrie in seara zilei de Anul Nou cind - ca toti romanii - celebram revenirea noastra in sinul Europei, mindrie acum cind l-am ascultat pe presedintele Basescu la Tribuna Parlamentului, sint foarte multe motive de mindrie! Momentele dificile? Nu mai are rost sa le evocam. Acum ceea ce conteaza este ce sintem capabili sa facem de aici incolo!
Le duce sarmalute colegilor la Bruxelles
"Cind am plecat la Strasbourg, la Consiliul Europei, in toamna anului 1994, nu-mi imaginam ca totul se va desfasura intr-o astfel de maniera. La inceput era vorba de doar trei luni, apoi au urmat prelungirile, ca in fotbal... . Apoi din toamna lui \'95, cind mi s-a oferit sa lucrez la Comisia Europeana, am fost corespondenta la Bruxelles a Antenei 1. Parintii, dragii de ei, m-au sustinut in toate etapele, chiar daca le-a fost greu, fara indoiala. în Romania, la parinti, vin de sarbatori si in concediu. îmi place sa le fac surprize aducind diferite specialitati belgiene. în sens invers, imi face mama o oala cu sarmale... într-adevar, de fiecare data cind ma intorc de la Bucuresti organizez o seara gastronomica romaneasca la care familia si prietenii vin sa guste cu placere sarmalute si vinuri romanesti. Pe sotul meu l-am cunoscut acum zece ani la niste prieteni. Lucrind in audiovizual am descoperit repede o serie de puncte comune. Desi sintem casatoriti de sapte ani nu avem copii, tocmai datorita faptului ca munca de zi cu zi este de 10 sau chiar 12 ore pe zi, frecvent chiar si in weekend".
A consemant Silvia VRINCEANU
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 2
Adaugă comentariu
, acum 739398 zile, 3 ore, 49 minute, 59 secunde
, acum 739398 zile, 3 ore, 49 minute, 59 secunde 
