Dosarele ZdV

Parchetul se joacă de-a alba-neagra cu Averescu

Valentin Muscă
30 mai 2007 6764 vizualizări
Cea mai recentă decizie a Parchetului Vrancea în "cazul Averescu" nu clarifica in nici un fel daca osemintele maresalului se afla sau nu in Mausoleul Marasti u pentru a-si motiva decizia, Parchetul foloseste o însiruire de documente si mărturii aproximative în loc să facă o deshumare a criptei de la Mărăsti

Urmare plingerii inaintată de Directia pentru Cultură Vrancea Laurei Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei, Parchetul Vrancea a reluat ancheta in "cazul Averescu". Prin Rezolutia nr. 707 din 16 mai 2007, Parchetul de pe lingă Tribunalul Vrancea a incercat să pună capăt polemicii in jurul existentei sau nu a osemintelor Maresalului Al. Averescu in Mausoleul Eroilor de la Mărăsti si a presupusei profanări a mormintului. Doar a incercat, pentru că, din nefericire, rezolutia Parchetului este un exemplu de bijbiială. în loc să lămurească problema, printr-o anchetă

complexă la Mausoleul din Mărăsti, rezolutia Parchetului preia argumente, documente si mărturii aproximative, care ne fac să credem că undeva, la Parchet, ceva nu functionează. Or, cineva are interesul să nu deschidă cripta Maresalului. Aceste inconsecvente pot fi sesizate punind fata in fată rezolutiile Parchetului nr. 73 din 16 martie 2007, dată de procurorul Atilla Santa, si 707 din 16 mai 2007, dată de prim procurorul Ion Lefter, din care spicuim mai jos.


Anchetă pe bijbiite


în Rezolutia nr. 73 din 16 martie 2007, care venea urmare a două sesizări din partea Directiei pentru Cultură Vrancea, din 19 si 21 februarie 2007, se spune că "la data de 10.02.2007 s-a procedat la efectuarea unor cercetări criminalistice la sarcofagul maresalului Averescu, ocazie cu care s-a constatat că placa cu rol de capac de pe sarcofag nu prezintă urme de fortare, iar prin introducerea unei surse de lumină in interiorul sarcofagului s-a putut observa că pe lingă latura nordică a acestuia se află un sicriu de culoare inchisă". Pentru a sustine că este vorba despre sicriul Maresalului si nu despre sicriul altcuiva, Parchetul aduce mărturia sefului Serviciului de Comemorare Eroi din cadrul Oficiului National Cultul Eorilor, Ilie Schipor, care a mai fost implicat intr-o anchetă pe acelasi subiect in 2004 si culmea, care a avut, comme par hazard, acelasi rezultat! Or, Ilie Schipor nu este criminalist pentru a

confirma acest lucru, ci seful unei institutii cu rol de protejare a patrimoniului eroilor si nu a făcut nici o expertiză a sarcofagului să vadă dacă in sicriu sint osemintele Maresalului, nici nu poate dovedi altfel ca este sicriul acestuia. Mai mult decit atit, in aceeasi rezolutie, citeva rinduri mai departe, procurorul sef Atilla Santa il citează pe Costică Tecuceanu, ingrijitorul Mausoleului, care spune: "Tecuceanu Costică a mai declarat că tatăl său (Tecuceanu Tănăsache- n.r.) i-ar fi povestit că, in urmă cu mai multi ani, cadre militare au luat o rangă de la sora lui si au intrat in mausoleu, de unde au ridicat mai multe obiecte si de atunci bănuieste că acestia ar fi luat si sicriul maresalului Alexandru Averescu". Mărturia ingrijitorului Costica Tecuceanu despre sustragerea osemintelor Maresalului nu depăseste insă in credibilitate opinia lui Ilie Schipor despre existenta sicriului. în sfirsit, rezolutia din februarie se incheie apoteotic dind de inteles că intii s-a construit sarcofagul, apoi s-au introdus osemintele si după aceea s-a ridicat Mausoleul. "De altfel este greu de acceptat măcar si ideea că cineva ar fi putut indepărta capacul sarcofagului (fără utilaje speciale care insă nu pot fi introduse in incinta mausoleului), avind in vedere greutatea acestuia (peste 2 tone)", scrie in rezolutie. Dar cind s-a asezat sicriul in sarcofag, au fost

introduse utilaje speciale ori s-a intrat cu macaraua in Mausoleu?


A doua rezolutie, altă mostră de amatorism


Rezolutia din 16 mai, semnată de această dată de prim procurorul Ion Lefter, reia argumentele aceleia din 16 februarie, prin care se afirmă că "sicriul cu osemintele generalului (in fapt este Maresal, n.r.) Al. Averescu si osemintele generalului Artur Văitoianu se află in cele două sarcofage aflate in interiorul mausoleului", cu toate că nimeni nu a deschis sarcofagul să verifice dacă sint osemintele celor in cauză in interior. în această rezolutie apar elemente noi intrucit intre timp Muzeul Vrancei a furnizat documente prin care prima rezolutie a fost practic lovită de nulitate. Prin adresa nr. 1444 din 9 octombrie 1950, a Directiei Militiei Regionale 6 Putna, se arată că s-a adus la Mausoleul Mărăsti o ladă cu efecte ale Maresalului Averescu, furate de localnicul Ioan T. Popa, plus două săbii. Or, pină să apară in presă asemenea informatii, Parchetul nu le consemnase in prima rezolutie. După publicarea in presă,

Parchetul si le insuseste si le prezintă, indirect, ca rezultat al propriilor anchete. La acestea adauga o insiruire de nume si marturii care nu au legatura directa cu existenta sau non existenta sicriului si osemintele. Mentionindu-le, nu face decit să anuleze prima rezolutie in care nu se accepta ideea că cineva ar fi putut profana locul de veci. Furtul acestor obiecte s-a produs in timpul si in primii ani după Al Doilea Război Mondial, cind mausoleele vrincene au fost profanate atit de locuitori, care le-au jefuit, luind si tabla de pe unele acoperisuri, dar si de armata de ocupatie sovietică. Surpriza, ca sa se "scoata" din ridicol, rezolutia face, dedata aceasta, precizarea ca: "Atit din reclamatii cit si din plingerea impotriva solutiei, se deduce ca interventii in sensul profanarii ar fi fost facute anterior anului 1989". Această a doua rezolutie se termină ca si prima, prin respingerea ca neintemeiată a plingerii

depuse de Directia pentru Cultură. Era si normal ca Parchetul să dea această solutie deoarece fapta s-a prescris de aproape jumătate de secol.


Epilog in coadă de peste


Pe fond, problema este cu totul alta si anume elucidarea misterului prezentei sau nu a osemintelor Maresalului Averescu in sarcofagul de la Mărăsti. Este posibil ca osemintele să se odihnească in

sarcofag si bine ar fi fost ca Parchetul să o fi demonstrat, iar totul să fi pornit de la declaratiile ambigue ale fostului ingrijitor Tănăsache Tecuceanu. Parchetul ar fi trebuit să ne spună adevărul deoarece are mijloacele si dreptul să o facă. Deocamdată numai fărime din acest adevăr si acela spus cu jumătate de gură, gratie presei si interventiei directorului Muzeului Vrancei, Horia Dumitrescu, care a pus pe piată documente prin care prima rezolutie a Parchetului a intrat la apă, iar a doua ii calcă pe urme. "Cazul Averescu" rămine de actualitate si va mai face să se vindă ziarele in tara unde frumoasa miorită a ajuns o capră riioasă din cauza celor care conduc institutiile acestui judet. (Valentin MUSCĂ’)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.