Orașul Odobești

VIDEO + FOTO | Cum a fost înmormântat Traian Pricopi, unul dintre cei mai cunoscuţi preoţi din Odobești. Vezi viața și activitatea sa

Vasile Tarciniu
11 ian 2023 11245 vizualizări

Mii de credincioşi l-au condus pe ultimul drum pe preotul Traian Pricopi din Odobești. Un om al dreptății, un preot cu har, un soț, un tată și un bunic împlinit. Mii de oameni împietriţi de durere, lacrimi, flori şi multe rugăciuni l-au însoţit marți, 3 ianuarie 2023, pe ultimul drum pe preotul Traian Pricopi. Ceremonia înmormântării a avut loc în jurul amiezii la Biserica „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Odobești, unde preot paroh este Cristian Bocu a fost oficiată de Pr. Aurel Boțan – protoiereu de la Protoieria 1 Focşani, împreună cu un sobor impresionat de peste 20 de preoţi. Soborul de preoţi a oficiat toată rânduiala creştinească specifică preoţilor mutaţi în Ceruri. Pe parcursul slujbei, atmosfera a fost una încărcată de emoţie, solemnitate şi evlavie, preoţii, dar şi cântăreţii de la strană încercând să mângâie prin rugăciuni suferinţa familiei şi a enoriaşilor care l-au cunoscut şi preţuit pe preotul Traian Pricopi. 

Familia îndoliată                                                 

Trupul părintelui a fost depus în biserica parohiei unde a slujit mai bine de trei decenii, astfel încât persoanele care l-au cunoscut și apreciat să-și poată lua rămas bun de la el, unde cei îndurerați de plecarea lui simt că se află în duh de comuniune cu păstorul sufletesc adormit, înconjurându-l cu dragostea lor, ei constituind de fapt familia lărgită a preotului. 

În mijlocul bisericii a fost aşezat sicriul cu trupul părintelui Traian Pricopi, îmbrăcat în hainele ce le-a purtat şi apoi în toate veşmintele preoţeşti, cu fața acoperită cu un procovăţ şi pe pieptul lui pusă Sfânta Evanghelie şi o fotografie cu chipul părintelui Traian Pricopi. Împrejurul sicriului s-au aflat patru sfeşnice cu făclii aprinse. Nenumărate buchete de flori, coroane cu mesaje emoţionante erau aşezate afară în jurul bisericii. În toate serile de priveghere s-a facut Priveghiul, în cadrul căreia s-au citit Stâlpii din Sfânta Evanghelie, în restul timpului citindu-se de către preoți din Sfintele Evanghelii, iar mirenii din Psaltire, așa încât s-a facut rugăciune neîncetată lângă trupul părintelui adormit. În tot acest timp preoţii, vecinii şi credincioşii din parohie fac rugăciuni pentru cel răposat şi privegheri de noapte.

Slujba propriu-zisă,Slujba de înmormantare

Marți, 03 ianuarie 2022 a fost ziua înmormântării. Credincioşii îndoliaţi au revenit la Biserica „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Odobești, pentru a se reculege la rămăşiţele pământeşti ale fostului preot Traian Pricopi. Pr. Aurel Boțan – protoiereu de la Protoieria 1 Focşani, a oficiat ceremoniile funerare, cu un sobor de peste 20 de preoţi. După săvârşirea Sfintei Liturghii au făcut slujba înmormântării rânduită, aceasta a fost mai lungă și mai solemnă, ca pentru un fost purtător de har dumnezeiesc, săvârșitor ai Sfintelor Taine, ai Laudelor și ierurgiilor bisericești, deci pentru cel prin care se sfințește viața credincioșilor Bisericii.

Slujba Înmormântării a fost formată din mai multe cântări, rugăciuni și citiri, mai lungi și mai impresionante decât cele de la înmormântarea mirenilor, deoarece la preoți există un regim diferit. Pe parcursul slujbei, atmosfera a fost una încărcată de emoţie, solemnitate şi evlavie, preoții încercand să mângaie suferinţa familiei şi enoriaşilor. După câteva ore de rugăciune, preoţii prezenţi la momentul trist și-au luat rămas bun de la fostul lor coleg, apoi familia preotului, soţia lui, cei trei copii, dar şi ginerele și nora acestuia şi-au luat adio de la părintele lor. Apoi sicriul cu trupul părintelui Traian Pricopia fost scos din biserică în curte, fiind purtat pe umeri de mai mulţi preoţi.

A urmat de o procesiune în jurul bisericii, întreg soborul de preoţi şi mulţimea de credincioşi au înconjurat biserica, s-au făcut trei opriri, unde s-a citit ectenia pentru morţi, apoi s-au făcut rugăciuni la mormânt, după care sicriul a fost aşezat în mormântul proaspăt săpat de lângă biserică. Cu chipurile cernite de durere, pe tot parcursul ceremoniei de înmormântare, nedeslipiţi de sicriu au fost soția Maria și copiii părintelui, însoţiţi de alţi membri ai familiei. 

Părintele va veghea la streaşina bisericii

Înmormantat în curtea lăcaşului, părintele va fi în continuare la biserica în care a slujit. „Părintele va veghea la streaşina bisericii”. Un munte de flori s-a ridicat de-asupra mormântului în care îşi va dormi somnul de veci părintele Traian Pricopi. În ziua de 30 decembrie 2022 ne-a părăsit, în mod subit, dar liniştit şi în pace, a trecut la cele vecinice prea devreme, lăsând în urmă o mare durere în sufletele celor care l-au preţuit. A plecat să slujească cu îngeri în Ceruri, Sfânta Liturghie.

Informaţii primite din partea părintelui paroh Cristian Bocu: ”Am avut bucuria de a fi ultimul preot care a dialogat cu părintele, chiar cu 2 ore înainte de a-și da obștescul sfârșit”

Preotul paroh Cristian Bocu a evocat chipul duhovnicesc al părintelui Traian. „Un moment de mare tristețe pentru comunitatea odobeșteană, pleacă din lumea aceasta unul din preoții buni pe care i-a avut biserica. În urma cu 8 ani l-am cunoscut pe pr Traian Pricopi, un preot blajin cu chipul blând, desprins parcă dintr-o poveste a unui sat de munte. Fire discretă, iubitor al Sfintelor slujbe, aplecat spre ajutorul preoților tineri. Mi-a fost tare dragă delicatețea lui în a cere binecuvântarea de a fi util Sfântului Altar. Această delicatețe i-a atras un pseudonim în rândul preoților tineri „tăticuțu", se comporta ca un tată. Ultimul an, a fost un an al suferinței pentru părintele nostru drag, care a privit boala ca pe o binecuvântare și un mijloc de purificare sufletească pentru dobândirea mântuirii. Am avut bucuria de a fi ultimul preot care a dialogat cu părintele, chiar cu 2 ore înainte de a-și da obștescul sfârșit. L- am întrebat cu ce îl pot ajuta? Dânsul mi-a raspuns: „Roagă-te pentru mine! ", durerile nu îi dădeau deloc pace. Acum la ceas de despărțire îl rugăm noi să ne ierte dacă l-am supărat cu ceva și îl încredințăm că va rămâne veșnic în amintirea noastră! Drum lin către cer părinte Traian!”

Viața părintelui Traian Pricopi. A păscut, în copilărie, pe dealurile Vizantei, animalele cu actorul Cornel Coman

S-a născut în urmă cu aproape 78 de ani, la 14 februarie 1945. A copilărit pe dealurile Vizantei, împreună cu cei 4 frați ai săi, a păscut, în copilărie, animalele cu actorul Cornel Coman. A avut o copilărie senină, liniștită, fiind mezinul unei familii care și-a dorit ca unul din copii să fie cadru al armatei, unul preot, unul învățător. Lui îi revenise misiunea de a se face preot. A fost calea lui, a urmat-o din suflet, cu evlavie, cu pasiune, cu credință, cu smerenie.

Începand din 1960 urmează cursurile Seminarului Teologic din Buzău. De la copilul alergând pe dealuri, a trecut, ca învățăcel, să studieze ceea ce-i va marca apoi, întreaga viață-câștigarea harului duhovnicesc. Nu-i simplu lucru să treci de la un băiețaș alergând pe dealuri și jucându-se fără griji, la tânărul care urma să fie părintele spiritual a sute și sute de oameni. La 22 de ani era deja tânăr paroh la Andreiașu de Sus. Un copilandru, încă, abia căsătorit, cu tinerețea-n suflet și-n plete, a trebuit să uite de viața laică și să devină preotul Traian, să păstorească familiile din acea comună, să le dea sfaturi și să învețe enoriașii, dragostea de Dumnezeu, de credință, de iertare, de smerenie. Acolo a devenit tată pentru prima dată în 1970, apoi în 1975 a venit pe lume a doua fetiță a lui. Împreună cu soția sa, Maria Pricopi, doi tinerei care nu știau mare lucru despre viață, au trebuit să devină modele pentru cei din jurul lor, să ajute când era nevoie, să formeze oamenii din jur.

 În tot acest timp, formarea profesională n-a încetat niciodată, pe lângă a sfătui și învăța pe cei din jur, el a urmat cursurile Facultății de teologie pe care o absolvă în 1976.

Cu durere în suflet se desparte de cei cu care trăise și păstorise timp de aproape 9 ani. Deși a plecat de acolo, oamenii nu l-au uitat niciodată, ani și ani de zile mergea încă la servicii la Andreiașu de Sus, ca invitat. Enoriașii au ținut legătura cu el o viață. Ăsta era preotul Traian Pricopi. Te dojenea dacă greșeai, dar nu te certa și nu te pedepsea niciodată. Era cald dar sever, împăciuitor dar corect, cu balanța a ce e bine și rău, totdeauna.

După absolvirea facultății, un om matur, preot cu experiență acum, cap de familie și tată a doi copii, a părăsit Andriașu de Sus și oamenii dragi de acolo și s-a mutat în Odobești. Pentru fetițe, să poată urma o școală mai bună. Alte generații de oameni trebuiau luate și păstorite, trei biserici trebuiau reparate, din care una, monument istoric, dar ruină. Au urmat ani de consolidări la două dintre biserici, „Sfântul Gheorghe” și „Sfântul Ioan”. Echipe de muncitori, șantiere, strângeri de fonduri, o echilibristică înfiorătoare, toate acestea dincolo de misiunea lui ecumenică. Atunci când echipele de muncitori plecau, sau refuzau să urce pe turla bisericii, că-i periculos, preotul Traian urca unde nimeni nu izbutea să ajungă și ajuta la reparații. A făcut-o din suflet, ca pentru propria casă. Era Casa Domnului, pe care-a respectat-o și slujit-o cu credință! Cocoțat pe turlă, să facă ce muncitorii nu erau în stare să realizeze, a auzit o enoriașă stigând la el din stradă : „Coboară părinte de acolo, ai copii acasă, au nevoie de mata!”.  Nu s-a ferit niciodată de muncă, de pericol, de greu. A fost trup și suflet pentru enoriașii lui, pentru biserici, pentru generațiile de oameni creștinați, cununați, spovediți, înmormântați, vieți și vieți cu vise, bucurii, păcate, tristeți, împliniri, neîmpliniri. Câte o fărâmă din sufletul lui preotului Traian Pricopi e sădită în inima fiecăruia din enoriașii lui.

La doi ani după mutarea la Odobești, familiei Pricopi i se naște un băiat, Romeo, bucuria familiei, după cele două fete: Monia și Gianina. A crescut cu dăruire cei trei copii.Cu aceeași dăruire cu care și-a făcut profesia. Acesta a fost el, părintele Traian Pricopi! Făcea totul din suflet.

Copiii i-au adus împlinire și mulțumire, doi dintre eu sunt consileri la Senatul României și fiica cea mare, actriță în București.

La 53 de ani au început problemele medicale! Face infarct miocardic. Viața i se schimbă! Din omul energic și plin de avânt a trebuit să accepte că viața sa de acum înainte va fi altfel. Dar toate ne sunt date să învățăm o lecție din ele! Părintele Traian Pricopi și-a asumat și dus apoi totul cu smerenie și demnitate. Au urmat alte și alte probleme medicale, a urmat pensionarea.  Copiii au crescut mari și și-au urmat, fiecare, menirea. Au apărut nepoții. Cinci îngerași minunați: Matei, Alexandru, Sara, Sasha și Sofia. Cinci omuleți care îi umpleau casa de fiecare dată de sărbători. Viața a fost darnică cu el, așa cum și el dăruise tot, fără să se menajeze niciodată.

După pensionare, în fiecare duminică dimineața vedeai un preot bătrânel traversând orașul dinspre Supuși spre Caragea. Era părintele Traian Pricopi care n-a încetat să fie lângă enoriașii lui, până în ultima zi în care picioarele l-au mai ținut.

Drumul spre Caragea devenise din ce în ce mai greu și mai lung. Dar el îl făcea cu aceeași iubire de oameni, cu aceeași dăruire pentru colegii lui mai tineri pe care i-a ajutat ori de cîte ori a fost nevoie, cu drag și din suflet.El, doar asa știa!

După o viață împlinită și o profesie făcută din pasiune, pe 30 decembrie 2022 s-a ridicat la ceruri. Lăsând o familie îndurerată și fără rădăcini. Dar și-a făcut până la capăt datoria, față de semenii lui, față de fiii lui, față de Dumnezeu.

Drum lin în lumină, părinte Traian! Duminică dimineață, când încă străzile-s neumblate, se aude parcă de undeva de departe, păcănitul încrâncenat în asfalt al toiagului lui ca bătaia de toacă, drumul lui spre biserică. E doar un ecou...

El merge acum să slujească în corul îngerilor. Viața, orașul, merg zumzăind ca un stup, mai departe, trecerea  lui  pe pământ a fost un strop dintr-o veșnicie...Și o voce de undeva se aude: ” Fie numele Domnului binecuvântat!....”

Rămas bun, părinte Traian, ne vom aminti cu drag de tine!

Să ne rugăm pentru el, să nu-l uităm

A botezat,a cununat, a fost stâlp al sănătăţii din zona noastră şi stâlp la parohiile la care a slujit. A plecat într-o lume mai bună unde va avea sigur loc printre îngeri. Se ştie că, din perspectiva creştină, moartea nu este un sfârşit, ci doar o trecere spre un nou început, autentic şi veşnic. Să nu-l uităm pe părintele Traian, care în scurta sa viaţă a reuşit să fie iubit, respectat. Un părinte bun și iubitor, în comuniune cu toţi fraţii preoţi. Este durere mare, mai ales pentru familie. Să credem că părintele Traian va ajunge acolo unde a fost chemat şi să ne rugăm pentru el, să nu-l uităm. Cu siguranță, numărul mare de credincioşi care au ţinut să participe la înmormântare nu au venit doar pentru prestigiul familiei. Ci şi pentru părintele Traian, un om practic, un om care, cum se spune, „a ars în picioare”. Să vă fie cinste, dragă familie, pentru asemenea tată, bunic, soţ, preot. „Dumnezeu să-l odihnească în pace pe dreptul preot Traian Pricopi! ”

Vasile Tarciniu, profesor de matematică din Odobeşti, colaborator al Ziarului de Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.