Orașul Odobești

O nouă etapă din proiectul ”Centenarul Unirii în Odobeștii Vrancei”,vineri, 27 aprilie 2018,Casa de Cultură din Odobești

Ziarul de Vrancea
24 apr 2018 1068 vizualizări

De această dată subiectul îl constituie povestea aromânilor, drama tăcută a comunităților de aromâni din Balcani.

COMUNICAT DE PRESĂ

Casa de Cultură din Odobești vă invită vineri, 27 aprilie, la o nouă etapă din proiectul „Centenarul Unirii în Odobeștii Vrancei”. De această dată subiectul îl constituie povestea aromânilor, drama tăcută a comunităților de aromâni din Balcani. Aromânii constituie cel mai mare grup etnic cu o limbă de originie latină, înrudită cu limba română. Aceștia trăiesc în Serbia, Bulgaria, Albania, Grecia, Macedonia, Bosnia-Herțegovina și România. De-a lungul istoriei au fost numiți vlahi, macedo-români, machedoni, țânțari, armâni, grămușteni, pindeni, fârșiloți, cuțovlahi, caravlahi, în funcție de zonele unde trăiau. Originea acestora se găsește în metisajul populațiilor romanizate de la sud de Dunăre. Persecutați în unele dintre statele în care trăiesc și nerecunoscuți ca minoritate, aromânii au fost transportatorii Imperiului Otoman, caravanele acestora fiind cele care duceau mărfurile dintr-o parte în cealaltă parte a Imperiului. În sec. XX au luptat în cele două războaie mondiale, sperând că vor putea înființa un stat al lor în Munții Pind din Grecia, unde a și funcționat efemer un Principat. Persecutați din nou după Primul Război Mondial de statele naționale blacanice, o parte din aromâni au fost salvați de statul român care le-a oferit posibilitatea de a se stabili în Dobrogea și a intervenit la guvernele statelor balcanice pentru a li se acorda dreptul de a avea școli și biserici în limba aromână. În ciuda politicilor de deznaționalizare duse de statele de la sud de Dunăre, aromânii vorbesc încă o limbă arhaică înrudită cu limba română veche și acolo unde li se dă voie, au școli și biserici în limba lor. În Albania au funcționat în perioada interbelică zeci de școli și biserici și un Institut Român. Tatăl Maicii Tereza era aromân din familia Boiagiu, iar imnul Albaniei este pe o melodie compusă de Ciprian Porumbescu. Viața cea mai grea au avut-o în Grecia, unde și astăzi li se interzice să vorbească limba aromână. Dintre cei mai cunoscuți aromâni din Grecia îi amintim pe FRAȚII MANAKIA. În România, sute de aromâni au cunoscut gloria în toate domeniile: Ion Luca CARAGIALE, Toma CARAGIU, Ion CARAMITRU, Părintele Arsenie PAPACIOC, Vintilă HORIA, sportivii Gheorghe HAGI și Simona HALEP. Unul dintre aromânii cei intrați în legenda Balcanilor este Papa Lambru, pe numele său Pr. HARALAMBIE BALAMACI. Originar din Corcea-Albania, a militat la începutul sec. XX pentru înființarea de școli în limba română, pentru utilizarea limbii române în Biserică și pentru introducerea alfabetului latin în Albania. Din aceste motive a fost asasinat de un grup de naționaliști greci în ziua de Paști a anului 1914. Pentru meritele sale Albania l-a declarat Erou Național, în Republica Moldova au fost editate două serii de timbre cu efigia sa, numai în România este un necunoscut. Drama aromânilor din Balcani este un capitol despre care nu știm mai nimic, iar evenimentul organizat de Casa de Cultură din Odobești, are ca scop tocmai acest lucru. Manifestarea va începe la ora 11 și se desfășoară în parteneriat cu Liceul Tehnologic și Liceul Teoretic din Odobești.

Vă așteptăm cu drag!

În dcocumentul atașat Comunicatul de presă în format Word


Fisiere atasate

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.