Orașul Odobești

BURADA, familia care a introdus Odobeștii în cultura română

Romeo-Valentin MUSCĂ
10 oct 2017 1527 vizualizări

Necunoscuți cu desăvârșire în Vrancea, intelectualii dați de familia Burada se numără printre pionierii cercetării în diferite domenii ale științei și culturii. Pentru prima dată în Vrancea, astăzi, de la ora 12, iubitorii de cultură din județ au ocazia să descopere povestea familiei BURADA, pe cât de importantă, pe atât de puțin cunoscută. Vor fi prezentate în premieră în orașul natal, două lucrări reprezentative: „Testamentul meu”, redactată de vornicul Teodor (Tudorache) R. Burada în 1848, lucrare considerată cronologic, după însemnările de călătorie ale lui Dinicu Golescu, a doua scriere de memorialistică din cultura română; „Opere complete”, vol. V, de Teodor T. Burada, un „tezaur documentar de 620 de pagini„ reprezentând demersul realizat de intelectualul Burada pentru achiziționarea unui teren în Țara Sfântă, unde a fost amenajat Așezământul românesc de la Locurile Sfinte. Motive pentru a participa la prima manifestare a Zilelor Culturii Odobeștene, ediția 2017 și a descoperi rolul important jucat de această familie în cultura română din a doua parte a sec. XIX.

Teodor(Tudorache) Burada(1800-1866)

Fiul preotului Radu Burada și al presbiterei Elena de la Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din Odobești, Teodor R. Burada a studiat la Seminarul de la Socola - Iași, apoi la școli private din Focșani și a avut șansa să efectueze, ca Dinicu Golescu, un sejur de documentare în Occident. A fost înfiat de Constantin Robescu din Focșani și deja la 1823 era clucer, mare ban în 1841, vornic și spătar în 1848. A compus primul manual de muzică și a publicat prima scriere memorialistică din Moldova. S-a implicat în viața culturală a Iașilor și în activitățile religioase din capitala Moldovei. A înființat primul cor laic bisericesc din Țările Române, stârnind revolta conservatorilor. A fost epitropul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului-Vulpe” din Iași până la sfârșitul zilelor, rectitorind cu banii săi lăcașul, unde a și fost înmormântat.

 

Maria Burada(1812-1886)

Născută în familia șătrarului Ioan Isăcescu din Iași, educată cu profesori particulari, de la care a dobândit o formație umanistă, Maria Isăcescu s-a căsătorit cu Teodor Burada în 1831. În casa acestora s-a deschis primul salon literar moldav, unde se declamau versuri și se asculta muzică clasică, interpretată de marii pianiști europeni ai momentului. Cu înclinațiuni pedagogice, a amenajat un pension pentru fiicele boierilor din Iași și o școală pentru copiii săraci din Mahalaua Sărăriei. Cunoscătoare a mai multor limbi moderne, Maria Burada a tradus din lirica occidentală. Piesele s-au jucat pe scena Teatrului din Iași și au fost tipărite. Nu în ultimul rând s-a implicat în educația copiilor, care au fost la rândul lor deschizători de drumuri în diferite domenii ale culturii.

 

Teodor T. Burada(1839-1923)

A fost unul dintre cei 18 copii ai familiei Maria și Teodor R. Burada, poate cel mai cunoscut, datorită firii sale cosmopolite, preocupărilor enciclopedice și activității prodigioase în varii domenii. Lucrările sale republicate în seria „Opere complete” de regretatul Viorel Cosma, cuprind 5 volume cu peste 1500 de pagini. Aşa cum remarca editorul său, Teodor T. Burada s-a numărat printre primii cercetători români moderni în domenii ca etnografia şi folclorul, muzicologia, bizantinologia, istoria teatrului şi a muzicii. A fost primul care a sesizat drama românilor din comunitățile care trăiesc în afara graniţelor ţării şi este iniţiatorul fondării aşezământului românesc de la Locurile Sfinte din Ierusalim. Pe lângă cele 3 nume descrise mai sus, vor fi prezentați odobeștenilor și ceilalți intelectuali din familia Burada, care au reușit să marcheze epoca prin cercetări în domeniile științelor medicale sau ale muzicii de pildă. În același timp este ocazia ca vrâncenii să-și descopere valorilor și când ajung în pelerinaj la Ierusalim să priceapă că fiul unui odobeștean a fost acela care a avut ideea construirii unui așezământ românesc în Țara Sfântă. Pentru acest proiect a efectuat mai multe călătorii istovitoare în Palestina, deși era trecut de 70 de ani, cheltuielile le plătea din banii săi, nu mergea cu autocarul cu air condition, ci traversa deșertul și locurile aride călare pe un catâr pentru a lăsa ceva în urma sa. Evenimentul se va desfășura în Foyerul Casei de Cultură din Odobești.  

(Romeo-Valentin MUSCĂ)

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.