Povestea celor 7 bătrâni, lansată la ”Toamna Odobeşteană”
Una din cele mai frumoase poveşti ale genezei unei localităţi vrâncene va fi prezentată, în premieră, pe 14 septembrie, la ediţia din acest an a Festivalului ”Toamna Odobeşteană”. Povestea celor 7 bătrani - Harţaghi, Berbece, Chilău, Lungoci, Odobă, Şoghiu si Buda - consideraţi fondatorii Moşiei Odobeşti, pe care s-a împărţit această Moşie, de la fondarea localităţii la jumătatea mileniului trecut, până la începutul epocii moderne, va fi tipărită în sute de exemplare şi oferită participanţilor pentru ca istoria naşterii localităţii Odobeşti să ajungă în toate căminele oraşului. Dacă în alte localităţi, începuturile şi fondatorii sunt momente încă neelucidate, la Odobeşti documentele din arhive sunt generoase şi pentru aproape 5 secole putem urmări familiile moşilor, bătrânilor şi răzeşilor care au pus bazele Moşiei Odobeşti. Cel mai important document este Hotărnicia Moşiei Odobeşti din 1820, în care, pe zeci de pagini, sunt înşiruite genealogiile celor şapte bătrâni şi părţile de moşie pe care aceştia le stăpâneau pe malul stâng, de la izvorul Milcovului până la fosta comună Vinişeşti. Hotărnicia arată şi filiaţia dintre familiile Odobeştilor începutului de secol XIX şi cei şapte bătrâni, indicându-se precis, pe parcursul mai multor generaţii, din cine se trage o familie sau alta. După ştiinţa noastră, acest document este unul din cele mai importante pentru istoria localităţii şi prezentarea acestei poveşti într-o variantă cât mai inteligibilă este o etapă în plus spre reconstrucţia identitară a oraşului, a cărui istorie a fost desfigurată de ideologia comunistă, care a plasat totul sub semnul luptei de clasă. Cu această ocazie, odobeştenii vor descoperi că localitatea lor s-a format în perioada fondării statelor medievale româneşti, prin acelaşi procedeau al unirii populaţiei autohtone (românii) cu elementele alogene: maghiarii, care aveau o marcă de apărare împotriva migratorilor la intrarea în defilelul Milcovului, şi cumanii, care fuseseră încreştinaţi de papalitate la 1227. Că unii vor crede, iar alţii vor avea îndoieli este o altă poveste, născută din ignoranţa noastră simptomatică. Originea numelor celor 7 bătrâni şi filialţiile acestora cu familiile zilelor noastre demonstrează începuturile cosmopolite ale oraşului viilor domneşti. Dacă Berbece şi Lungoci au etimologii latine, Harţaghi, Şoghiu şi Buda ne amintesc de vecinii unguri şi oraşul traversat de Dunăre, Odobă şi Chilău ne introduc în vocabularul cuman, deşi, atenţie! Chilău este întâlnit şi în unele regiuni retrase ale Vrancei arhaice, ceea ce ar face ca la naşterea Odobeştilor să fi participat locuitori ai Vrancei arhaice, confirmând ipotezele unor istorici, care susţin că Odobeştiul a fost o perioadă, parte a Vrancei istorice. (Valentin MUSCĂ)