VIDEO | Filmul despre oamenii și locurile din Mărășești realizat de voluntarii europeni ai proiectului “On Air“ prezentat la Mausoleu
Voluntarii europeni, care au stat un an de zile la Mărăşeşti în calitate de participanți în cadrul proiectului ” “On Air“ al Asociaţiei „Voluntariat pentru Viaţă”, finanțat de Uniunea Europeană prin programul Corpului European de Solidaritate, se întorc acasă...
Nu înainte de a lăsa cel mai preţios dar, pe care oraşul Mărăşeşti şi oamenii lui îl puteau primi, un film minunat despre istoria, prezentul şi viaţa celor care îşi duc traiul în acest loc, cu bune şi mai puţin bune, cu bucurii - care au fost de ambele părţi - cu uimire pentru tinerii care au descoperit că în Mărăşeşti se poate trăi, îşi pot face prieteni, un loc în care pot fi acasă, chiar dacă departe de familiile lor.
Nu au fost primii voluntari pe care i-am întâlnit aici, dar sunt primii pe care i-am simţit aproate, am comunicat bine, chiar dacă eu înţeleg ce mi se spune, dar nu sunt vorbitor de l. engleză. Acum chiar îmi pare rău, dar le mulţumesc Domnului, care m-a ajutat în prima zi şi doamnei Ana Cătănoiu, pe care o ştiu „de când lumea”, care au făcut în aşa fel încât să mă simt bine. M-am distrat, au fost haioşi, am râs, ceea ce înseamnă foarte mult. Îi ţin minte pe toţi, cel puţin din ultima tură şi toţi mi-au făcut o impresie excelentă. Ekrem are tendinţa să fie „vedetă”, dar o face atât de fermecător... şi compensează, este un profesionist în domeniul lui. Oona este cu totul specială, chiar şi când nu vorbeşte, domină grupul. Este, în felul ei, excepţia care confirmă regula. Baptiste, cel care acasă, în familie, vorbeşte în 3 limbi diferite, îţi dă siguranţă, este protector şi cred că niciodată nu va lăsa în urmă pe cineva, indiferent din care grup va face parte. Am găsit cuvântul potrivit, este Loial.
Pe Clara, din Armenia am întâlnit-o o singură dată. Nu ştiam cine este, nici cum o cheamă când i-am remarcat fotografia în Expoziţia vernisată la Mausoleul Mărăşeşti, în Noaptea Muzeelor. I-am ochit din prima - mai mult decât talentul - vâna de artist, care a făcut din Gara Mărăşeşti un loc inconfundabil şi, de ce nu, Magic!
Toţi au contribuit cu talentul lor, cu ochiul care „vede” ceea ce noi nu vedem, cu inima si toaată sinceritatea la realizarea acestui film. O să spun acum ceva, nici unul dintre noi, cei care trăim aici, cu tot talentul de care dăm dovadă, nu am fi reuşit să facem ceea ce au făcut aceşti tineri. Ei nu au avut prejudecăţi, n-au măsurat de „n” ori ca să taie odată, ei au primit totul în sufletul lor, au privit oraşul aşa cum e şi l-au îndrăgit aşa cum e. Noi nu mai putem face acest lucru, pentru că...., dar putem admira şi îndrăgi un astfel de film de artă.
Baptiste, din Belgia, calm, sigur pe el recunoaşte, habar n-avea că există un astfel de loc. Poate că a fost mai bine, pentru el oraşul a fost, este unul fermecător. Chiar şi eu văd Mărăşeştiul cu alţi ochi acum, m-a convins.
„Venind aici, nu ştiam nimic despre Mărăşeşti, ştiam doar că există un mausoleu. Am ajuns lângă gară şi am intrat în ora?. Erau monumente peste tot, dar nu ştiam ce reprezintă, ce se află în spatele lor. Vorbind cu locuitorii din Mărăşeşti, am descoperit istoria bogată a locului, am descoperit oameni foarte primitori, buni la suflet şi buni povestitori. Datorită informaţiilor pe care le-am primit de la ei şi le-am pus cap la cap, am scris scenariul filmului. Erau tot felul de poveşti care aveau ceva în comun - oamenii din Mărăşeşti - care duc mai departe istoria locului. Acum ştim istoria oraşului şi ne putem imagina cum ar putea fi aici în viitor”.
Oona, din Spania, s-a regăsit pe sine, şi-a găsit liniştea de care avea nevoie - la un moment dat.
„Explorând oraşul Mărăşeşti, am avut ocazia să învăţ şi despre mine. Am întâlnit oameni care m-au primit în viaţa lor, care m-au ajutat şi m-au înveselit, care m-au făcut să mă întreb dacă anumite lucruri sunt aşa cum ar trebui să fie, despre care nu am crezut niciodată că vor putea fi puse la îndoială. Ceea ce mi se pare extraordinar din orice proiect ESV, iar acesta nu este o excepţie este, fără îndoială, schimbul cultural pe care l-am trăit zi de zi. Ceva simplu, precum utilizarea unui aparat de cafea, se poate transforma dintr-o dată într-o tehnică diferită în fiecare parte a globului. Un exemplu care, fără îndoială, capătă un sens mai profund atunci când discuţia se concentrează asupra problemelor comportamentale, culturale.
Proiectul „On Air” în sine a fost o provocare pentru fiecare dintre noi. Să facem un film care are ca subiect un oraş despre care nu ştiam nimic înainte de a ajunge în gara sa istorică. A fost o călătorie în timpul căreia am ascultat poveşti despre istoria locului, care au dus, în final, la acest film.
Când am plecat din Barcelona ideile mele erau destul de diferite faţă de realitatea pe care am găsit-o aici şi care mi-a arătat uneori mai multă frumuseţe decât mi-a? fi putut imagina vreodată. Această experienţă mi-a oferit instrumentele pe care cu greu le-aş fi găsit în mine, în urmă cu un an”, a spus Oona din Barcelona.
Klara, din Armenia, o domnişoara sigură de ea, puternică, care ştie ce vrea şi îşi cunoaşte drumul... Nu mi s-a confesat Klara, am tras eu această concluzie privind fotografia în care imaginea gării din Mărăşeşti pare a unui obiect de artă, dacă o clădire veche, destul de impunătoare, poate fi un obiect de artă... Şi pe Baptiste l-a emoţionat imaginea gării la venire, probabil ca nici ceilalţi nu o vor uita.
„Suntem în total 16 voluntari, 12 străini din diferite ţări şi 4 români. Împreună încercăm să scoatem în evidenţă stilul de viaţă al oamenilor, să facem interviuri şi diferite activităţi sociale. Nu mi-a fost uşor să mă obişnuiesc cu situaţia. La început (în primele săptămâni) m-am simţit inconfortabil să rămân aici, chiar mă gândeam la posibilitatea de a părăsi proiectul, dar uite că a venit ?i luna iunie a anului 2022 şi odată cu ea sfârşitul proiectului şi apreciez toate zilele petrecute aici, la Mărăşeşti.
- Cum a început totul? întreb?
”În primele două luni am încercat să ne dăm seama cum putem face proiectul productiv ?i util pentru localnici. Aşa că, am adunat diferite idei şi am împărţit sarcinile pe echipe. Toate aceste activităţi ne-au unit, s-a creat o atmosferă extraordinară de prietenie, pe care sperăm să o păstrăm, să dureze cât se poate de mult. Ce am câştigat? Mi-am dezvoltat abilităţile şi am crescut pe plan personal. Mi-am făcut prieteni în cadrul proiectului şi am călătorit cu ei. Am descoperit multe lucruri despre cultura românească, despre stilul de viaţă, despre fidelitatea şi ospitalitatea oamenilor. Am împărtăşit momentele bune şi cele mai puţin bune împreună. Cu siguranţă România şi Mărăşeşti au un loc special în călătoria mea prin viaţă! Acest loc mi-a oferit o experienţă pe care nu aş fi câştigat-o nicăieri în altă parte şi sunt nespus de recunoscătoare! Mi-ar plăcea să văd că eforturile mele şi ale colegilor mei nu au fost zadarnice pentru comunitatea din Mărăşeşti, că oamenii au învăţat că trebuie să aibă grijă de acest ora? mic, dar confortabil. În cele din urmă, îmi doresc foarte mult să văd oraşul Mărăşeşti devenind un centru industrial, în plină ascensiune, bine îngrijit şi dezvoltat din punct de vedere cultural”, a spus Klara.
Elena este voluntar român.
„Proiectul m-a făcut să realizez cât de norocoasă sunt că am decis să mă înscriu. Am descoperit noi aspecte ale oraşului, oameni pe care nu i-am mai întâlnit, dar care m-au impresionat prin poveştile pe care le-au avut de spus. Tot ce am reuşit să aflu până acum despre Mărăşeşti mi-a umplut sufletul de bucurie şi m-a făcut să mă simt mândră că sunt cetăţean al acestui ora?. Adevărul este că nu ştiu când s-a scurs timpul, când a trecut atât de repede un an plin de activităţi însă, privind în urmă, mă simt împlinită pentru că am contribuit la ceva atât de frumos. Totodată mă întristez la gândul că această minunată experienţă este aproape de a se încheia...
Daniel Drăgan, coordonatorul proiectului, este devotat acestui oraş cu toot sufletul şi tot din suflet a pornit ideea acestui proiect pe care-l gândea demult. Dar iată, venise timpul, veniseră oamenii potriviţi care au făcut adevărate minuni reuşind să arate celor care credeau că-l cunosc, un oraş Mărăşeşti măsurat după bătăile inimii lor.
„Când am gândit şi scris proiectul On Air, m-am gândit la oamenii din oraşul meu, la tinerii născuţi aici, la viitorul comunităţii noastre. Fiecare dintre noi are dreptul să viseze şi eu visez la o dezvoltare pe orizontală a oraşului Mărăşeşti. Asta înseamnă că fiecare cetăţean va contribui la bunăstarea urbei cu muncă, cu idei novative, cu susţinerea tinerei generaţii, cu drag de locurile natale. Trebuie să le mulţumesc celor 16 tineri voluntari pentru realizarea acestei pelicule dar şi echipei mele pentru suportul pe care l-au pus la dispoziţia voluntarilor. Prin realizarea acestui film am provocat membrii comunităţii să gândească la un viitor frumos al oraşului Mărăşeşti, un oraş unde tinerii şi-ar dori să trăiască”.
Filmul este postat pe canalul de youtube Voluntariat Pentru Viata și poate fi vizionat în VIDEO de mai jos
Bogdan Chiriş preşedinte al Asociaţiei „Voluntariat Pentru Viaţă”: „Premiera filmului „Mărăşeşti back to the future” a însemnat tocmai o încercare de-a merge dincolo de titlurile exagerate, dincolo de statistici, dincolo de prejudecăţi. Este povestea oraşului în care m-am născut, este povestea noastră, a tuturor românilor. Filmul „Mărăşeşti back to the future” reprezintă munca celor 16 tineri voluntari europeni şi români, care au realizat ceva deosebit”.
... Dar, sufletul Asociaţiei „Voluntariat pentru viaţă” este o Doamnă din umbră, care face ca totul să se desfăşoare ca la carte, o doamna sensibilă, cam retrasă - e adevărat - , foarte bine pregătită în domeniul dumneaei, tenace, curajoasă, prietenoasă, muncitoare, plină de răbdare, ANA. Any Mary Elisabeta Drăgan este cea care dă viaţă de 10 ani proiectelor de voluntariat. În 10 ani ANA a pus în practică 20 de proiecte concepute, două certificări la nivelul Comisiei Europene, peste 100 de voluntari, peste 500 de tineri beneficiind de viziunea sa. Cu o experienţă de 20 ani în asistenţă socială, expert în terapii alternative şi în metode de învăţământ nonformal, Any Mary Elisabeta Drăgan este unul dintre puţinii oameni care s-au dedicat activităţilor de dezvoltare personală pentru copii şi tineri. După 10 ani, în care ANA s-a implicat într-un domeniu nou de activitate civică, putem spune că succesul ei este al celor care au curajul să provoace schimbarea în societate şi, de ce nu, - să-i inspire pe cei din jur.
Dar ce au spus privitorii...., după vizionarea filmului, duminică 5 iunie 2022.
Chiriac Marius, este postaş în Mărăşeşti: „Am participat cu entuziasm la premiera filmului despre oraşul meu. Este o realizare excepţională care va rămâne în istoria oraşului erou Mărăşeşti. Felicit echipa „Voluntariat Pentru Viaţă” condusă de domnul Drăgan Daniel şi pe voluntarii care au realizat acest film”.
Mirel Ţîrlea, asistent medical la Spitalul Orăşenesc din Panciu: Sunt mândru că pot participa la un eveniment de anvergură aici, în judeţul nostru. Este un exemplu de promovare a comunităţilor din care facem parte, de promovare a istoriei şi valorilor noastre româneşti. Aştept şi alte comunităţi să-şi promoveze localităţile după acest model.”
Camelia Dobrișan C.O. - domeniul bancar: A fost o experienţă emoţionantă, care mi-a creat multă nostalgie şi regret pentru ceea ce este acum oraşul meu natal. Realizarea acestui proiect ar trebui să trezească în noi dorinţa de a contribui la schimbarea şi consolidarea oraşului, pentru a-i reda strălucirea de altă dată. Felicitări celor care şi-au dedicat un an din viaţă pentru a realiza acest proiect!”
Silvia Nichita Vrînceanu - președintele Asociației ”Eu, tu și ei”: Felicit cu admiraţie echipa de voluntari ai Asociaţiei „Voluntariat pentru Viaţă” pentru modul deosebit în care a pus pe peliculă povestea “oraşului-erou” cu oamenii, locurile, amintirile şi rănile lui din trecut dar şi cu speranţele pentru un viitor care trebuie să fie mai bun”.
Orania Zdrîncu- DJST Vrancea: A fost un eveniment încărcat de emoţii, un film despre ieri şi azi, o evocare a trecutului glorios, de înflorire, de decădere dar şi de incertitudine pentru viitor. Un film despre eroi şi oameni, o împletire antagonică a ceea ce a fost şi a ceea ce este. Dar oare ce va fi? Există speranţă? Consider că evenimentul la care am participat este un semn de trezire a comunităţii ce poate fi un punct de plecare pentru VIITOR!
La Asociaţia „Voluntariat Pentru Viaţă”, din Mărăşeşti, va demara în curând un nou proiect pentru voluntari, denumit, “Architects of Change”(”Arhitecții schimbării”), cu siguranţă, unul la fel de bun, sau poate şi mai interesant decât cel abia încheiat, Să spunem deci, „Bun Venit”, voluntarilor care vor începe nouă aventură de care ne vom bucura şi noi. ( Janine VADISLAV )
Citiți și:VIDEO & FOTO | Voluntari veniţi din ţări europene fac lobby oraşului Mărăşeşti;
Foto | Expoziţie de fotografie la Mausoleul din Mărăşeşti, în „Noaptea Europeană a muzeelor”;
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Orașul Mărășești
