Despre istoria îndepărtată a orașului Mărășești
După cucerirea romană a unei părți a Daciei, sudul Moldovei a fost inclus în provincia romană Moesia Inferior. La sfârșitul anului 117, din rațiuni strategice, împăratul Hadrianus (117-138) a abandonat sudul Moldovei, în zonă stabilindu-se carpii, un trib de daci liberi al căror teritoriu se întindea din nordul actualei Moldove până la Nistru. Denumirea Munților Carpați provine tocmai de la acest trib trac.
Astfel se explică de ce la Pădureni a fost descoperită o necropolă de incinerație cu 77 de morminte specifice culturii carpice, datate în secolul al II-lea și în prima jumătate a secolului al III-lea d. Chr. În cadrul necropolei s-a descoperit un mormânt de incinerație cu urnă funerară, în care s-au găsit fragmente dintr-o țesătură cu fire din aur, o pudrieră din tablă subțire de bronz ce conținea o pudră de culoare roz (foarte fină), șapte podoabe de argint lucrate în tehnica filigranului (cercei și perle), doi pandativi-amuletă din bronz, o cheie mică de bronz de la o casetă, o copcă de bronz de la o centură, un pandantiv de bronz asemănător unui pion de șah, o oglindă cu tamga (un sigiliu specific unui trib), un cercel și un inel de bronz, un ac de la o fibulă de bronz, distrusă de foc, mărgele de coral (mărgean), sticlă și calcedoniu și un fragment de tablă de bronz ce provine de la un obiect nedeterminabil, deci un veritabil mormânt care a aparținut unei aristocrate. Inventarul funerar ne determină să afirmăm că în această zonă exista centrul unei uniuni tribale carpice.
Profesor Cătălin Mocanu
Text informații + foto:Dragan Daniel