Albinăritul, un mod de viață - Mierea, sănătate curată
A fost un an greu pentru apicultorii vrânceni care şi-au văzut aproape înjumătăţit efectivul de albine şi, aşa cum era de aşteptat, producţia de miere. După o iarnă geroasă, nici primăvara n- a fost mai blândă, ploile reci decimând stupii pur si simplu. Nici bolile nu i-au ocolit, iar substanţele chimice folosite de agricultori au pus vârf problemelor cu care s-au confruntat. Drept urmare - deşi nu şi-ar fi dorit - şi preţurile de valorificare a acestui produs care face minuni pentru sănătatea noastră, vor creşte cu cel puţin 10 la sută.
Familia Zota din oraşul Mărăşeşti, în care tatăl şi cei doi fii - amândoi cu studii superioare - se ocupă de albinărit, spune că s-a confruntat tot anul cu tot felul de probleme. Fiind o familie cu tradiţie în domeniu de mai bine de 40 de ani, celor trei le-a fost mai uşor să găsească soluţii rapide care să le pună stupina la adăpost. N-au pierdut nici un stup din cei 300, dar cheltuielile aproape s-au dublat.
- Aţi avut un an bun? întreb.
„Din păcate, datorită temperaturilor din aprilie a fost un an dificil. Pomii fructiferi au fost afectaţi, şi rapiţa, iar familiile de albine nu au avut o dezvoltare suficientă.”, ne-a spus Ionuţ Zota.
Pentru albine. în acest an, nici toamna nu-i mai blândă, temperaturile mari şi vijeliile împiedicându-le să-şi găsească sursele de nectar. Ca să poată intra la iernat , apicultorul trebuie să ajute stupii*. Astfel, investiţiile depăşesc socoteala iniţială. Ca să poată face faţă, apicultorul este nevoit să crească preţul mierii la vânzare.
„Vă dau un exemplu, furnizorul de rame ne-a anunţat deja că preţul la rame, de la 1 leu si 10 bani s-a dus la 1 leu si 50 de bani bucata şi nouăa ne trebuie în jur de 1000 de rame... şi tot aşa. De aicea şi creşterea preţului la mierea de albine. Dacă anul trecut a fost 20-25 lei/kg, anul acesta va fi între 25/30 lei/kg”, ne spune Ionuţ Zota..
Liviu Zota, care a preluat pasiunea de la bunicul său, spune că apicultorii se confruntă cu un duşman neaşteptat, substanţele chimice pentru combaterea dăunătorilor, folosite de către agricultori. Ca să-şi poată păstra efectivul de stupi, familia Zota a preferat să urce stupii la munte, unde şi cantitatea de miere obţinută a fost mult mai mică. Alţii însă, s-au trezit cu efectivele de albine reduse la jumătate.
„Ştiu apicultori, chiar foarte mulţi, care şi-au pierdut efective de până la 50 la sută sau chiar mai mult. Având remanenţe în iarnă, au pierdut foarte mult, pentru că au intrat slabe pe structura asta de chimizare”, ne-a spus Liviu Zota, tatăl celor doi tineri apicultori.
Cu veniturile reduse la jumătate, s-au văzut nevoiţi să găsească soluţii.... Comercializarea produselor pe care le obţin de la albine, îi ajută să facă rost de banii necesari pentru susţinerea stupinei.
„Avem multe produse care ne ajută să ne menţinem într-o formă bună. Vă pot prezenta mierea polifloră. mierea de salcâm, mierea de rapiţa, de tei, care face adevărate minuni, dar si faguri şi păstura, care este pâinea albinei”, ne spune Andrei Zota, pe care l-am întâlnit deseori la târgurile organizate cu ocazia unor evenimente.
Chiar daca meteorologii spun că nu vom avea parte de o iarnă prea blândă, apicultorii vrânceni nu se dau bătuţi. Ei spun că guvernanţii ar trebui să se aplece cu mai multă înţelegere asupra problemelor lor şi, de ce nu, să-i susţină financiar în anii dificili. ( Janine VADISLAV )
