Orașul Mărășești

Orasul-erou este in faliment

Primaria orasului Marasesti este aproape de colaps financiar u angajatii primariei isi mai pot lua salariile cel mult doua-trei luni de acum incolo u orasul-erou, coplesit de datorii si restante neachitate a ramas fara gaze u si cu furnizorul de curent electric s-a incheiat un contract de reesalonare u locuitorii sint atit de saraci incit au furat leaganele de fier de la locurile de joaca pentru copii si le-au vindut la fier vechi u disperat, primarul Constantin Vlase isi pune speranta in Guvern pentru achitarea datoriilor din perioada 2004-2009: Solutia este ca acest guvern sa-si indrepte ochii si catre Marasesti si sa ajute si acest oras necajit

Primul oras din Vrancea care cade victima recesiunii financiare este oropsitul Marasesti. Primaria a intrat in imposibilitatea de a mai achita furnizorii, utilitatile sau datoriile catre bugetul de stat in contul salariilor. Administratia locala a acumulat datorii catre furnizori de aproape 5 milioane de lei. Mai mult decit atit, pentru ultima luna, la salariile angajatilor Primariei nu au fost achitate nici contributiile catre stat. Mai mult, locuitorii, la fel de saraci, nu si-au mai platit restantele catre autoritatile locale de ani buni, astfel incit bugetul, desi anemic, are si mai mult de suferit. Ajunsi la limita subzistentei, pentru un ban, oamenii au vindut si nisipul sau leaganele din spatiile de joaca pentru copii. Primarul spune ca singura solutie pentru a supravietui este doar un ajutor de la Guvern, dupa ce a vazut ca la recenta rectificare bugetara nu a primit nici un leu de la Consiliul Judetean.

Angajatii primariei au primit ultimele salarii cu intirziere si se tem ca nu isi vor mai incasa lefurile pe aceasta luna. "Noi traim intr-un stres continuu la serviciu pentru ca nu stim daca ne luam sau nu salariile. Multi dintre noi avem probleme acasa pe care trebuie sa le rezolvam cu remuneratia pe care o luam din administratia publica. Unii dintre noi avem credite bancare, altii avem situatii deosebite. Trebuie sa se faca o rectificare pozitiva sau sa se schimbe formula de calcul pentru ca asa nu se mai poate. Orasul nu are putere economica, iar noi avem 125 de salariati si deservim o suprafata de 100 km patrati", a precizat liderul de sindicat al angajatilor din Primaria Marasesti si directorul Casei de Cultura din oras, Pavel Dragu.

Salarii pentru doua-trei luni

Oficialii primariei mai spun ca niciodata nu s-a pus problema intirzierilor la plata salariilor sau a furnizorilor, cit despre cheltuielile proprii nici nu mai poate fi vorba. Ei anticipeaza ca mai pot asigura salariile angajatilor pentru inca doua-trei luni, cel mult. Datoriile orasului s-au adunat din restantele catre furnizori si din rata creditului pentru dezvoltarea orasului pentru care municipalitatea trebuie sa plateasca lunar aproape 100.000 de lei. "Veniturile proprii sint foarte mici, orasul neavind putere economica, noi traim practic din ceea ce primim de la Directia de Finante din cote defalcate din impozitul pe venit si ce primim de la Consiliul Judetean. De la CJ am primit 4 miliarde de lei vechi si de la DGFP inca 4,2 miliarde pentru tot anul. Avem trei credite pe investitii care ne afecteaza activitatea. Este vorba de unul pentru investitia privind iluminatul stradal care este finalizat, altul care priveste reabilitarea strazilor, care este in curs de executie si cel de-al treilea care priveste construirea unei piete noi si care la fel este in curs de executie. Dobinda era la contractarea creditului 8,7%, iar acum am ajuns la 15%. Deci 900 de milioane platim lunar numai dobinda. Cu salariile sintem la zi, mai avem de dat contributiile pe care sper sa le achitam pe 25 iunie. La furnizari curente avem 4,6 miliarde datorii, iar la investitii 12 miliarde. La scoli n-am platit energia electrica, gazele, utilitatile de foarte mult timp", ne-a spus Gheorghe Agache, seful serviciului buget-contabilitate.

Populatia este din ce in ce mai saraca

Potrivit oficialilor Primariei Marasesti, angajatii fac eforturi deosebite sa incaseze banii de la populatie. "Populatia este saraca. Din ce in ce mai multi au fost dati in somaj si acum stau acasa. Unii au furat leaganele de fier de la locurilor de joaca pentru copii, iar altii au furat inclusiv nisipul din spatiile de joaca pe care l-am pus. Sigur ca sa-l vinda. Atit sint unii oameni de saraci", s-a plins primarul Constantin Vlase. O alta problema a incasarilor este insolventa unor societati comerciale ajunse si ele in faliment. Acestea au datorii la impozitele pe cladiri si terenuri in suma de 278.000 de lei catre Primaria Marasesti. Restante care dateaza din perioada 2004-2008. Potrivit oficialilor, in prezent Primaria are nevoie urgent de 13.000 de lei pentru achitarea restantelor la scoli, inclusiv plata navetei profesorilor, 55.000 de lei pentru repararea Casei de Cultura in care ploua, 300.000 de lei pentru Centrul de Zi Socio-Educational si inca 200.000 lei pentru reactualizarea Planului Urbanistic General (PUG) deja expirat al orasului Marasesti. PUG fara de care administratia locala nu poate accesa fonduri europene. "Si din cauza asta, dar si din cauza faptului ca noi nu avem bani sa intocmim acele studii de fezabilitate si proiecte pe care sa le depunem la Bruxelles. Daca am gasi o firma de consultanta care ar putea sa suporte aceste cheltuieli pina primim banii ar fi foarte bine. Dar asta inseamna ca si proiectul sa fie acceptat", a afirmat primarul.

Investitia la Piata Agroalimentara a ingenunchiat bugetul

Proiectul de reabilitare a Pietei Agroalimentare, ale carui lucrari au fost demarate de catre fostul primar PSD Emilian Brasov din bani imprumutati, a inglodat definitiv Primaria Marasesti in datorii. Veniturile totale din taxe si impozite se ridica la 7.290.000 de lei anual, surse care, potrivit actualului edil sef, nu pot acoperi cheltuielile pentru functionare decit in proportie de 40% la nivelul anului in curs. La 15 iunie Consiliul Local Marasesti avea restante la plati in suma de 690.000 de lei la furnizorii de servicii Electrica, ILGO si Distrigaz, 975.000 de lei pentru lucrari de investitii executate si facturate, alte 2.000 de lei pentru lucrari realizate si nefacturate si dobinzi restante la creditul BCR in valoare de 200.000 de lei. "Angajat in 2007, creditul e in valoare de 8.000.000 de lei cu o durata de rambursare in 20 de ani si cu o dobinda de 8,5% pe an. Acest imprumut a fost destinat unor lucrari de investitii la Piata Agroalimentara, iluminatul public in oras si in satele Haret, Padureni, Calimanesti si Doaga blocuri precum si pentru modernizarea unor strazi din Marasesti. Deoarece dobinda a crescut la 17% pe an, Consiliul Local Marasesti trebuie sa plateasca lunar pentru acest credit numai dobinda in valoare de 100.000 de lei, suma foarte impovaratoare pentru un oras care nu are putere economica", a precizat primarul Constantin Vlase.

Datorii de peste 3 milioane de lei la utilitati

Din cauza datoriilor, furnizorul de gaze a oprit livrarea catre institutiile administrate de Primarie, iar cu cei de la Electrica s-a reusit reesalonarea datoriilor printr-un nou contract. Asa se face ca, in curind, autoritatile ar putea ramine fara curent electric, scoli igienizate dar si fara combustibil pentru iarna. Datoriile la utilitati se ridica la 3,3 milioane de lei. Daca anul trecut orasul a primit peste 2 milioane de lei de la bugetul de stat, anul acesta in visteria primariei au intrat doar 600 de mii de lei. Singura solutie pe care o vede primarul orasului Marasesti la ora actuala este doar un ajutor guvernamental. Din acest motiv edilul sef a intocmit o nota de fundamentare pe care a inaintat-o la sfirsitul saptaminii trecute Prefecturii si Consiliului Judetean Vrancea, pentru intocmirea unui proiect de Hotarire de Guvern in care se solicita alocarea sumei de 5.000.000 de lei CL Marasesti din Fondul de Rezerva Bugetara aflat la dispozitia Guvernului pentru achitarea datoriilor din perioada 2004-2009. "Nu avem bani sa platim salariile, nu avem bani sa platim dobinda la imprumutul care il avem in banca. Nu avem bani sa cumparam niste motorina sa adunam gunoaiele de pe strazi. Lucrarile la strazi si la modernizarea pietei stagneaza pentru ca nu avem bani. Nu exagerez deloc, sintem cu primaria in colaps financiar. Solutia este ca acest guvern sa-si indrepte ochii si catre Marasesti si sa ajute si acest oras necajit", a spus primarul Constantin Vlase. In conditiile unei lipse acute de investitori, a unei inactivitati economice si a unor venituri proprii reduse, fara o mina intinsa din partea Guvernului, orasului Marasesti nu-i ramine decit sa-si puna singur pancarta "DE VINZARE". Orasul ""erou care in 1917 a oferit Romaniei si Europei libertatea, are acum nevoie la rindul sau de o mina de ajutor. (Doina GANEA)

CASETA

Bani mai putini pentru profesori

Primaria Marasesti nu are bani in prezent pentru igienizarea scolilor, cu toate ca perioada vacantei este in general una propice pentru derularea unor astfel de actiuni. Potrivit oficialilor, la scoli au fost oprite recent si gazele din cauza datoriilor. Colac peste pupaza insa, alesii locali vor trebui sa faca saptamina aceasta si o rectificare negativa a bugetului local deoarece o importanta suma de bani a fost retrasa din fondul de salarii al profesorilor. "Pe 25 iunie avem o rectificare de buget, dar nu este de bine. S-a diminuat fondul de salarii al profesorilor cu 314.000 de lei si noi trebuie sa operam asta in bugetul local. Nu mai spunem ca noi n-am avut bani nici macar pentru naveta profesorilor de la inceputul acestui an. Ne asteptam acum sa se opreasca si curentul electric in scoli din cauza datoriilor acumulate", ne-a spus primarul orasului Marasesti, Constantin Vlase. (D. G.)

---