Orașul Mărășești

Negropontii marii nedreptatiti

Ziarul de Vrancea
2 iul 2007 1074 vizualizări
In timp ce in Vrancea fel de fel de afaceristi dubiosi au obtinut mii de hectare de teren doar pe declaratiile martorilor, cea mai cunoscuta familie din Marasesti nu a reusit sa intre in proprietatea averii familiei, nici a padurii, nici a terenului arabil si cu atit mai putin a imobilelor care le avea pe teritoriul localitatii.

Desi familia Negropontes detinea 220 de hecatre de padure in Zavoiul Marasesti, in prezent a primit doar 100 de hectare. "Deoarece nu au depus acte prin care sa se stabileasca vocatia succesorala,

familia Negropontes a primit pina in prezent doar 100 de hectare", ne-a confirmat Violeta Dumitru, secretarul orasenesc. Se pare ca vina este a avocatilor care nu au pus la dispozitia comisiei actele

necesare. Oricum, situatia retrocedarilor si reconstituirii dreptului de proprietate a familiei Negroponte este un caz unic in Vrancea, iar situatia de la Marasesti este cunoscuta si de Ambasada SUA la Bucuresti. Nu trebuie uitat că unul din urmasii familiei este celebrul John Negropontes, mina dreapta a presedintelui George Bush. (V. M.)


Gara Marasesti, intre gloria trecutului si abandon

Pe 13 septembrie 1872, prima locomotiva intra in gara Marasesti in aplauzele localnicilor. Pe peronul garii se gasea toata suflarea comunei rurale de pe Siret, asteptind ca monstrul de otel produs de firma engleza "Canada Works-Birkenhead" sa-si dea duhul. La 135 de ani de la inaugurarea impozantei constructii, gara a ajuns un imobil aproape parasit, unde opresc doar slinoasele ternuri personale si o dată pe zi un tren rapid. Unul din cele mai puternice depouri CFR din Regatul Romaniei a devenit in perioada postcomunista adapost pentru boschetari si copii strazi. Paradoxal, unul din copiii abandonati in gara Adjud a fost botezat de primarul Emilian Brasov cu numele de Marasescu, primind după ani de "clandestinitate" o identitate si preluind intr-un mod disperat destinul unui oras care incearca sa renasca in postcomunism. Odinioara plina de negustorii care veneau si plecau in si dinspre Moldova si Muntenia, gara Marasesti pare a trai ultimele zile. Si totusi, gara ramine o institutie care poate deschide orasul catre lume, cu conditia ca Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane sa opreasca trenurile si la Marasesti. Altminteri, gara este doar pasajul de trecere pentru saracimea localitatii care vine si pleaca dimineata si seara in si din orasul dormitor. Intre cursele matinale si cele vesperale, gara ramine locul unde mai gasesti din cind in cind un taxi ratacit, familii de romi in drum spre Modruzeni, oameni fara adapost si nu in ultimul rind o droaie de ciini. (Doina GANEA)

Pentru a face fată unei situatii explozive, Primăria si Consiliul Local Mărăsesti au incercat printr-o hotărire a Consiliului Local din 28 iunie să indulcească viata celor mai sărace familii din oras. "în sedinta din 28 iunie am votat cu majoritate de voturi suma de 200 milioane de lei vechi pentru acordarea de ajutoare de urgentă unor familii ajunse la limita subzistentei. Desi ar putea părea o hotărire electorală, situatia dramatică a unor familii mărăsestene ne-a adus in situatia in care să fim toti de acord cu acest proiect de hotzărire", ne-a spus conslierul local Virgil Răileanu. Pentru cei care nu cunosc, reamintim că Mărăsestii sint cea mai săracă localitate urbană din judet, iar acest lucru vine din faptul că ramurile industriale care au făcut prosperitatea localitătii in secolul trecut au dat faliment după 1989. Desi actualul edil Emilian Brasov a trecut in 2004, de la PNL la PSD, la Mărăsesti bani prea multi nu au venit, asa cum i s-a promis primarului in epocă. Mai mult decit atit, de la Consiliul Judetean, spre Mărăsesti vin putine fonduri, desi este un oras care functionează cu perfuzii. Dovada, această hotărire disperată a Consiliului Local din 28 iunie. (D. G.)


Statia de epurare intra in reabilitare


Ca la Odobesti si Adjud, statia de epurare din orasul Marasesti este subdimensionata, iar rezidurile menajere ale marasestenilor ies din statie neprocesate. Pentru a aduce statia la parametrii tehnici corespunzatori, autoritatile locale au depus un proiect de reabilitare a statiei pe fonduri structurale. "Statia de epurare a fost una din cele mai bune din judet, dar trecerea timpului si-a spus cuvintul. Sperăm să obtinem finanatare pentru a reabilita această statie deoarece, după toate nenoricirile care s-au abătut asupra noastră, reabilitarea statiei de epurare ar insemna o investitie serioasă in ceea ce priveste protectia mediului, atit de necesară pentru un oras in care mediul a avut de suferit din cauza specificului industriilor care s-au dezvoltat in oras", ne-a spus consilierul local Virgil Răileanu. (D. G.)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.