Orașul Mărășești

1917 a fost cel mai greu an din toată istoria fostei comune rurale Mărăsesti

Ziarul de Vrancea
7 mai 2007 1616 vizualizări
în acest an vor avea loc în orasul de pe Siret mai multe manifestări în amintirea unor momente importante din istoria urbei. Mărăsestenii nu au uitat că prin localitatea lor a trecut în anul 1877, Tarul Alexandru al II-lea al Rusiei, în drumul său către Armatele tariste de pe frontul de la sud de Dunăre.

La Războiul de Independentă au participat si locuitori din comunele de pe malul Siretului, inclusiv din Mărăsesti. în memoria celor căzuti in acest prim război din istoria modernă a Romaniei, autoritătile locale vor organiza o comemorare la monumentul ridicat in amintirea

acestora. Desi o localitate mică fată de celelalte localităti ale fostului judet Putna, mărăsestenii au fost printre primele localităti care, in luna mai 1909 au inaugurat un monument in memoria celor căzuti. Fiind orasul erou al Războiului de Reintregire, peste jumătate din comemorările acestui an sint legate de acest

eveniment crucial din viata localitătii. "Anul 1917 a fost cel mai greu moment din toată istoria fostei comune rurale Mărăsesti, pentru că aici au avut loc unele din cele mai dificile bătălii din Primul Război Mondial, atit prin anvergura luptelor, dar mai ales prin numărul mortilor, iar Monumentele in cinstea eroilor stau mărturie. Avem in programul nostru comemorarea tuturor acestor evenimente", ne-a spus profesorul Virgil Răileanu, consilier local, presedintele Comisiei de Cultură, Culte si Invătămint din cadrul

Consiliului Local Mărăsesti. Tot in acest an, la Mărăsesti ar putea fi aniversată sosirea Misiunii Sanitare Franceze in spatele liniei frontului, in 1917, la un an după venirea Misiunii Militare Franceze, conduse de generalul Henri Berthelot. Un moment emotionant se va derula la Monumentul Măriucăi (Maria Zaharia) din satul Haret, adolescenta de 12 ani care a fost ucisă in timp ce se afla in postul de observatie dintr-un copac pe linia frontului, anul acesta implinindu-se nouă decenii de la acest crud eveniment. Aceste

comemorări si aniversări vor fi organizate de Primăria Mărăsesti si de Casa de Cultură "Emanoil Petrut", in colaborare cu institutiile de invătămint din oras. (Valentin MUSCA)Preturi mici, clienti putini la apa


u Marasestiul are reteaua de apa subdimensionata


SC ILGO SA, operator unic al serviciilor de gospodarie comunala pe raza orasului Marasesti, practica cel mai redus pret la apa dintre toate orasele judetului Vrancea si cele mai mici tarife pentru restul utilizatorilor, insa duce lipsa de clienti seriosi. In strategia de dezvoltare a orasului s-a pus accent pe atragerea investitorilor pornind chiar de la pretul mic si calitatea foarte buna a apei potabile din oras. Potrivit unei hotariri a Consiliului Local Marasesti de anul trecut, tariful la apa rece este pentru populatie - 1.73 lei/mc cu TVA inclus, iar pentru restul de utilizatori 1.45 lei/mc fara

TVA, adica 1.72 lei/mc. Pretul la metrul cub de ape uzate este de 0,81 lei pentru populatie, iar pentru restul de utilizatorilor tariful este de 0.68 lei/mc fara TVA, ceea ce conduce la un pret maxim de 0,79 lei/mc. In Focsani, de exemplu, Compania de Utilitati Publice vinde un metru cub de apa cu 1,80 lei mc. Pretul la gunoiul menajer din Marasesti a fost stabilit unitar pentru toate categoriile de clienti, respectiv la 2,76 lei/mc. Directorul SC ILGO SA Marasesti, Radu Plohod, sustine ca din pacate nu are suficienti

abonati carora sa le ofere serviciile unitatii, in ciuda faptului ca dispune de o distributie ieftina a apei. SC ILGO SA are, potrivit directorului, aproximativ 5700 abonati casnici si 200 de agenti economici. Sistemul de canalizare al Marasestiului acopera in schimb numai 60 la suta din necesar, iar statia de epurare a apelor uzate reprezinta o problema pe termen mediu si lung, in ciuda faptului ca are o capacitate mare de functionare. Statia de epurare are autorizatie de functionare pina in anul 2013. De precizat ca

lungimea retelei de apa potabila a orasului abia depaseste 22 de kilometri, in conditiile in care Marasestiul are o retea de 78 de kilometri de strazi. Reteaua de canalizare a Marasestiului este insa

si mai mica, de doar 15 kilometri, fapt care arata, iata, gradul redus de urbanizare al localitatii. (Doina GANEA)


Agenda culturală mărăsestiană


Pentru luna mai, Casa de Cultură "Emanoil Petrut" Marasesti a pregătit o agendă culturală din care nu lipsesc serile de teatru, intilniri cu scriitorii, precum si spectacole de muzică si divertisment. "Pe 11 mai, la orele 19.00, se va inaugura Cafeneaua literară, eveniment la care vor participa actorii Teatrului Municipal din Focsani, iar joi, 17 mai, de Ziua Eroilor, se va desfăsura in localitate o manifestare complexă. După un moment evocator in memoria celor căzuti, vor avea loc lansare de carte, prezentare de revistă, minispectacole, in colaborare cu educatoarea Maria Giurgea de la Grădinita nr. 3, prof. Georgeta Suditu, de la Scoala nr. 2 si bibliotecara Dana Gheorghe. în cadrul

stagiunii teatrale pe care trupa Teatrului din Focsani o sustine la Mărăsesti, vineri, 18 mai, de la orele 19:00 ii invităm pe mărăsesteni la teatru. în ultima săptămină a lunii, pe 24, vom inaugura Clubul Ludic pentru tineret. Aceasta este o colaborare cu Ateneul Popular Focsani, reprezentat prin referent cultural Odette Irimia. A doua zi, formatiile Casei de Cultură vor sustine o seară de divertisment", ne-a detaliat Otilia Gogu, referent cultural la Casa de Cultură "Emanoil Petrut". în ceea ce priveste lansarea de carte din 17 mai, este vorba despre un debut, in septă un volum de versuri, "Copilăria ca o poveste", semnat de Camelia Ciobotaru si cea mai recentă aparitie a colonelului Stefan Cucu, presedintele Uniunii Veteranilor de Război si a Urmaselor Veteranilor, respectiv volumul "Sint născut in templul moral al istoriei". Reamintim că Stefan Cucu este autorul celebrei lucrări "Bestiile rosii", unul din

volumele cele mai acide la adresa clasei politice instaurate la conducerea Romaniei după 1989. Manifestările se desfăsoară cu sprijinul Primăriei si Consiliului Local Marasesti. (V. M.)


Mărăsestiul spera la investitii din Croatia


u consilierul local Virgil Răileanu a prezentat omologilor croati

oportunitătile pe care le oferă orasul potentialilor investitori


Vizita delegatiei Primăriei si Consiliului Local Mărăsesti in Croatia, tara care aspira sa intre in Uniunea Europeana, ar putea aduce pe termen lung investitori croati pe malul Siretului. Cei cinci reprezentanti ai mărăsestenilor care au făcut parte din delegatia Camerei de Comert si Industrie Vrancea, care a vizitat Zagrebul in perioada 18-25 aprilie, au prezentat omologilor croati oportunitătile pe care orasul le oferă posibililor investitori. Orasul Marasesti selauda in special cu forta de munca disponibila specializata in

domeniul chimiei, dar si cu multe terenuri agricole cu capacitate irigabila sau pentru constructii, pe linga faptul ca este un important nod rutier si feroviar. "Am fost ales de colegi să fac o rezentare a localitătii noastre, pentru ca gazdele, respectiv Primăria din Zagreb, să-si facă o imagine despre Mărăsesti si, de ce nu, să investească in această zonă pe viitor. Am făcut un schimb de informatii cu partea croată, căzind de acord ca in toamnă să aibă loc o nouă vizită, pentru perfectarea unor eventuale contracte",

ne-a spus Virgil Răileanu, membru al delegatiei mărăsestene, cel care a vorbit in numele orasului. Alături de Virgil Răileanu, dindelegatie au mai făcut parte consilierii locali Valerică Chicior si Mihail Gheorghe, precum si Felician Pascaru, seful Serviciului Urbanism si Florin Horeangă de la Serviciul Finanteal Primariei. Reamintim că delegatia a cuprins reprezentanti din localitătile Adjud, Panciu si Homocea, municipiul Adjud fiind reprezentat chiar de primarul Constantin Armencea. Dacă lucrurile decurg normal, in septembrie-octombrie, delegatie mărăsesteană care va merge la Zagreb ar putea incheia intelegeri cu partea croată. Acestdemers al autoritătii locale se adaugă celui inceput cu oamenii de afaceri australieni care vor să realizeze la Mărăsesteni investitii in valoare de peste 100 de milioane de euro pentru a produce energie electrică cu ajutorul vintului. (Valentin MUSCA)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.