Mărăsestiul, oras fantomă
Odinioară unul din marile noduri de cale ferată din Romania, Mărăsestiul a devenit, după 1989, un oras fantoma. In gara monument istoric opreste doar trenul personal, care este si orologiul localnicilor, la 6 dimineata, cind orasul se umple de mica functionărime si la 6 seara, cind lumea merge la culcare. Pentru oamenii care au alte preocupări in afara rutinei cotidiene, singura
alternativă este Casa de Cultură "Emanoil Petrut". în rest, in cinematograf functionează un bar, teatru nu există, iar singura librărie din oras functionează fără orar, in functie de posibilitatile financiare ale proprietarului. "Din nefericire, orasul a ajuns o fantomă. Unii lucrează la Mărăsesti si dorm la Focsani. Multi lucrează la Focsani si dorm la Mărăsesti, in timp ce fostul internat al liceului a ajuns dormitor pentru salariatii de la Călimănesti. Oamenii vin cu trenul de 6 si pleacă cu cel de 4 sau 6 seara. Singurul colt care nu functionează după ritmul celor două trenuri este Casa de Cultură. Aici ne intilnim si tot aici invităm oameni de litere de pe alte meleaguri.
Industria orasului s-a dus de ripă. Fabrica de sticlă a luat-o Prunache, Chimica a luat-o Avram si ceilalti, iar acum o fură rromii, incit a ajuns ca un mormint rimat de
porci", ne-a spus prof. Virgil Răileanu, consilier local si fost primar al urbei. Faptul că acceleratele si rapidele nu mai opresc intr-unul din cele mai cunoscute noduri de cale ferată din tară este o mare
problemă. "Am inaintat mai multe demersuri la Ministerul Transporturilor si la Societatea Natională a Căilor Ferate pentru aface ca trenurile accelerat să oprească din nou la Mărăsesti, dar nu am primit nici un răspuns", ne-a spus primarul Emilian Brasov. Atit timp cit Marasestiul nu va avea citeva locuri in care cetătenii să-si petreacă timpul liber, orasul riscă să rămină un oras fantomă,
in care functionărimea vine dimineata si pleacă seara. (Valentin MUSCA)
Adio, zona defavorizata!
O mina de investitori a facut sa pilpiie viata economica in orasul Marasesti u desi recunoscut ca fiind orasul cu cei mai multi saraci din judet, in citiva ani rata somajului a scazut la 12 la suta
Vremurile in care Marasestiul era zona defavorizata si investitorii erau scutiti de impozite si taxe a apus. Declararea ca zona defavorizata a orasului Marasesti in perioada 2001-2004 a adus beneficii atit locuitorilor, cit si investitorilor, cel putin pentru o vreme. In plus a condus la o scadere a ratei somajului. Daca in anul 2000 mai bine de jumatate din populatia activa a orasului nu avea un loc de munca, la ora actuala rata somajului aduna 10 -12 procente. Statutul de zona defavorizata a facut ca in Marasesti sa
vina investitori din domeniul confectiilor textile si al prelucrarii lemnului. Acestia au dezvoltat o afacere profitabila si au reusit chiar sa o si pastreze. In perioada 2001-2004, agentii economici care angajau forta de munca dintre somerii locali nu plateau impozit pe profit, erau scutiti de taxele vamale la importurile de materie prima si utilaje, iar angajatii aveau reducere de 50% la plata impozitelor pe salarii. O hotarire a consilierilor locali a facut mai permisiva dezvoltarea agentilor economici, fiindca reduce cu 30 la suta impozitele pe terenurile si cladirile detinute de acestia.
Oficial, le merge bine
Primarul orasului Mararsesti, Emilian Brasov, regreta acea perioada benefica pentru populatie, dar este multumit ca o parte din firme si- a continuat afacerile si dupa incetarea facilitatilor, iar veniturile la
bugetul local au crescut comparativ cu anul trecut. "Din cele 10 unitati producatoare care si-au pastrat afacerile la noi si dupa ce a trecut efectul legii zonelor defavorizate, o singura firma a falimentat. Si aceasta din cauza partenerilor investitorului englez care l-au furat. In rest, avem firme de confectii care merg bine, firme de prelucrarea lemnului cu investitori straini si autohtoni. Ma refer aici la Euroforest sau Gerconf. De asemenea, pe locul unde a fost societatea Marchim avem sapte-opt societati care merg
bine. Una chiar a scos acum prima productie de lacuri si vopsele pentru drumuri", ne-a detaliat primarul Emilian Brasov.
Fabrica de sticla a ajuns la Remat
Daca reinvierea fostului mamut de industrie chimica, Marchim SA Marasesti, nu mai e posiblia, Emilian Brasov mai spera sa se poata reabilita fosta fabrica de sticla a orasului. "Acum fabrica a fost cumparata de Remat SA Calarasi, dar si cei de acolo vor sa o vinda. Desi există toate conditiile pentru a face afaceri prospere si fabrica este una bine pozitionată, pină in prezent acesti virtuali investitori nu s-au decis să investească la Mărăsesti", ne-a maispus primarul. Ca sa ne demonstreze ca orasul nu este mort de-a binelea din punct de vedere economic, edilul sef a declarat ca veniturile la bugetul local au crescut semnificativ in ultimul an."Daca anul trecut aveam venituri proprii de cel mult 1,2 milioane
RON, anul acesta avem deja 2 milioane RON atrase", a precizat Emilian Brasov. La nivelul orasului Marasesti sint inregistrate 260de societati comerciale. Cea mai mare din cele 10-12 societati
profitabile este MBM SA Doaga. Aici se duc zilnic la lucru 1.500 de muncitori, dintr-o populatie activa de 7.000 de persoane. Dacastatutul de zona defavorizata s-ar mai fi putut pastra inca vreo citiva ani la Marasesti, primarul Emilian Brasov crede ca economia orasului s-ar fi insanatosit considerabil. (Doina GANEA)
Stagiune teatrală la Mărăsesti
Din această iarnă, in premieră, la Casa de Cultură "Emanoil Petrut" din Mărăsesti, va debuta o stagiune teatrală permanentă, sustinută de artistii Teatrului Municipal "Mr. Gh. Pastia" Focsani. Vor veni in fostul oras al chimiei romanesti atit spectacole pentru adulti, cit si pentru copii. "Tocmai am semnat contractul cu Teatrul din Focsani, pentru ca mărăsestenii să aibă, in sfirsit, o stagiune teatrală permanentă. Din această iarnă vor veni la Mărăsesti Teatrul de copii, indrumat de actorul Ioan Constantinescu, si trupa
mare a Teatrului, condusă de directorul institutiei, actorul Sorin Francu. Cu venirea trupelor focsănene la Mărăsesti va creste si moralul locuitorilor acestui oras, care au nevoie si de cultură pentru a putea răzbate prin deceniile tranzitiei", ne-a spus Constantin Ghinită, directorul Casei de Cultură. Asta face ca
asezămintul cultural să devină cea mai importantă institutie din Mărăsesti unde, pe lingă formatiile proprii, cenacluri si cercuri de literatură si artă, dar si un Muzeu al Veteranului Roman, să se
desfăsoare si spectacole de teatru. Prima manifestare, care va deschide anul cultural in cel mai sărac oras al judetului, va fi dedicată poetului Mihai Eminescu. (V. MUSCA)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Orașul Mărășești
