Vrancea, în centrul unei controverse religioase: drept la replică după un articol care a stârnit reacții puternice
Asociație religioasă din Focșani acuză dezinformarea și invocă libertatea religioasă, după materialul publicat de Ziarul de Vrancea
Un drept la replică transmis miercuri, 7 ianuarie 2026, redacției Ziarului de Vrancea readuce în atenția publică o temă sensibilă pentru comunitatea locală din Vrancea: libertatea religioasă, limitele actului jurnalistic și responsabilitatea informării corecte.
Reacția vine ca urmare a articolului publicat marți, 6 ianuarie 2026, în Ziarul de Vrance, intitulat „Asociație din Vrancea, în centrul unui nou scandal religios: «preot» condamnat, din nou anchetat la Galați” și care face referire la activitatea Asociației Religioase a Comunităților Drept Slăvitoare ale Răsăritului, cu sediul în Focșani.
Acuzații de reavoință și prezentare incompletă a faptelor
În documentul transmis redacției, fondatorul și conducătorul asociației, Giorgică Vatră, susține că articolul publicat ar conține dezinformări, formulări tendențioase și omisiuni esențiale, care ar fi avut ca efect crearea unei imagini negative asupra unei structuri religioase legal constituite.
Acesta contestă afirmația potrivit căreia asociația ar funcționa „fără recunoaștere din partea Biserica Ortodoxă Română”, subliniind că BOR este un cult recunoscut de stat, nu o autoritate care acordă avize altor culte sau asociații religioase.
Statul, nu cultele, autorizează viața religioasă
Potrivit dreptului la replică, statul român, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, este singura autoritate care avizează și supraveghează activitatea cultelor și asociațiilor religioase din România.
„Asociațiile religioase nu sunt simple ONG-uri, ci structuri recunoscute printr-o procedură complexă, care presupune peste 300 de membri fondatori, avizul Secretariatului de Stat pentru Culte și o hotărâre judecătorească definitivă”, se arată în document. În prezent, în România sunt 52 de asociații religioase recunoscute oficial, iar procesul de autorizare a celei din Vrancea a durat aproape doi ani.
Reprezentanții asociației mai precizează că aceasta numără 26 de preoți și peste 1.000 de membri, activând în limitele legii.
Donațiile, interzise prin statut
Un alt punct contestat vizează insinuarea că unul dintre preoții asociației ar solicita donații de la credincioși. Conducerea asociației afirmă că statutul interzice explicit cerșetoria, promovând munca cinstită, iar eventualele abateri trebuie sancționate individual, conform legii.
Libertatea religioasă și limitele controlului
În dreptul la replică se critică și concluziile articolului inițial, care invocau necesitatea unui „control asupra activităților religioase alternative”. Potrivit semnatarului, o astfel de formulare poate fi interpretată ca o restrângere a libertății religioase, garantată de Constituția României.
Totodată, sunt invocate principii deontologice și prevederi legale, inclusiv jurisprudența Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care impun presei obligația de a verifica informațiile, de a solicita punctul de vedere al părților vizate și de a respecta prezumția de nevinovăție.
Vrancea, între credință, presă și responsabilitate publică
Cazul readuce în discuție rolul presei locale din Vrancea, într-un context în care subiectele religioase pot genera emoții puternice și polarizare. Reprezentanții asociației afirmă că nu se opun anchetelor legale și că orice încălcare a legii trebuie sancționată, dar cer o abordare echilibrată și corect documentată.
Redacția Ziarului de Vrancea a publicat dreptul la replică, conform legislației în vigoare, urmând ca autoritățile competente din Galați să clarifice aspectele aflate în atenția anchetei.
Nicolae Manoliu
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
