VIDEO | Aceasta e părerea mea: Se extinde epidemia morală!
MOTTO :„Omul moral își iubește sufletul, celălalt își iubește averea”. ( Confucius )
„Nu e nimic mai imoral decât să apari ca om de treabă tocmai atunci când ești necinstit”. ( Cicero )
În unele relatări istorice referitoare la luptele românilor de la Turtucaia din toamna anului 1916 s-au făcut următoarele constatări: „Cauzele principale ale înfrângerii Armatei României în campania anului 1916, de forțe germane și austro-ungare, semnificativ inferioare numeric, au fost ingerințele politice majore în actul conducerii militare, incompetența, impostura și lașitatea unei părți semnificative a eșalonului militar de conducere, precum și lipsa de adecvare a pregătirii și dotării trupelor pentru tipul de război purtat.”
De asemenea, Octavian Goga, făcând referire la aceleași evenimente, dar și la atitudinea unor politicieni, a spus: „Ţară de secături, ţară minoră, căzută ruşinos la examenul de capacitate în faţa Europei. Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoţii improvizaţi astăzi în moralişti, miniştrii care s-au vândut o viaţă întreagă, deputaţii contrabandişti… Nu ne prăbuşim nici de numărul duşmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoşătoare de meningită morală.”
Am început cu aceste constatări istorice nu cu intenția de a blama poporul român în ansamblul său, ostașii care și-au apărat cu prețul vieții lor glia străbună, ci de a scoate în evidență încă o dată faptul că printre conducătorii noștri s-au perindat continuu și oameni „fără de țară”, hoți și trădători, așa cum i-a numit Octavian Goga. Din păcate, nici acum nu stăm mult mai bine la acest capitol al respectării principiilor moralității. Psihologul American Jonathan Haidt a spus că atunci când judecăm un comportament ca fiind moral sau imoral, ne ghidăm după cinci principii:
- grija față de bunăstarea celorlalți;
- dreptate și corectitudine;
- loialitate față de grupul de apartenență;
- respect față de autoritate;
- puritate și sfințenie.
Este foarte important ca aceste principii de bază să fie respectate de cei ce ne conduc, pentru că poporul le va respecta doar atunci când va vedea că ai lor conducători fac acest lucru cu sfințenie, militând pentru inculcarea lor și în rândul maselor.
Politicianul moral gândește politica în termenii binelui public, pe când politicianul moralist insistă asupra propriilor interese. Primul este un om de stat responsabil, iar al doilea este un politruc oneros care utilizează morala pentru a-și atinge ambițiile, acționând fără scrupule și pe principiul „divide et impera”. Poate unii mă acuză că am ceva cu politicienii. Nu. Nu am nimic cu clasa politică, dar proverbul spune că „peștele de la cap se strică”.
Românul este îndreptățit să fie suspicios și să facă diferite conexiuni referitoare la următoarele întrebări:
- Câți dintre cei ce ne conduc respectă cele cinci principii enunțate mai sus ?
- Câți dintre ei au declarat public că vor renunța la pensiile speciale?
- De ce Curtea Constituțională susține pensiile speciale?
- De ce sunt atâtea dosare penale pe numele politicienilor?
- Cu ce scop au fost modificate legile justiției?
- Cu ce scop se face politizarea instituțiilor statului?
- De ce se acceptă sponsorizarea mascată a partidelor politice?
- De ce unele procese de delapidare durează aproape un deceniu, fără confiscarea averilor ilicite?
- De ce se fac numiri politice pe funcții de conducere în detrimentul criteriilor de competență?
- De ce legile pentru binele lor se adoptă imediat, iar cele pentru binele cetățenilor mai pot aștepta?
Răspunsurile la aceste întrebări le poate descifra fiecare, depinde de pe care poziție o face. Toate aceste situații alături de multe altele alterează principiile democratice pe care le invocăm mereu, dar și pe cele morale în aceeași măsură. Caracatița politică și-a făcut tentacule lungi și puternice și cred că are mai multe „inimi” decât cea biologică, care are doar trei. Întrucât dușmanul caracatiței din ape este rechinul, să sperăm că într-un viitor nu prea îndepărtat va apărea și dușmanul caracatiței politice.
Să dea Domnul cât mai repede!
Versurile melodiei următoare îmi dau dreptate mie, iar muzica va aduce multă alinare cititorilor
Ionel Pârlea
Profesorul Ionel Pârlea este colaborator al Ziarului de Vrancea