Un banc pe zi
Iepurașul își facea lucrarea de licență
Curioasă, vulpea, trecând prin zonă, îl întreabă:
– Ce faci iepurașule, despre ce scrii tu acolo...
– Am început lucrarea de cercetare despre cum este mâncată vulpea de către iepuraș...
– Pai cum o să mănâce un amărât de iepuraș o vulpe, poate invers....
– Cercetare științifică vulpeo, dacă nu crezi, te aștept diseară la vizuină...
Dimineață, pădurea uimită de mirare... În fața vizuinei, pielea vulpei era întinsă la uscat....
Curios lupul, apare și el la iepuraș și îl întreabă:
– Despre ce scrii tu acolo, iepurașule?
– Sunt la cercetarea propriu-zisă din lucrarea de licență, studiez cum e mâncat lupul de către iepuraș...
– Dar cum o să mănânce un amărât ca tine un lup mare și tare ca mine?
– Asta e cercetare științifică serioasă, daca nu crezi, ne vedem diseară la viziună...
Dimineață, stupoare mare în toată pădurea... pielea lupului era întinsă la uscat lângă cea a vulpii.
Așa se întâmplă și cu ursul.
După câteva ore, când lighioanele pădurii se răspândiseră care încotro, de teama lui, iese iepurașul din vizuină, de gât cu leul, care îi spune:
– Ai văzut iepurașule? Ce îți spuneam eu? Nu contează tema, ci coordonatorul.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
