Jurnalism cetatenesc

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei - noaptea strigoilor și a farmecelor de dragoste

Ziarul de Vrancea
3 dec 2023 4180 vizualizări

Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor, este prăznuit pe 30 noiembrie. Potrivit tradiției populare românești, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie lupii se adună, iar Sfântul Andrei împarte pradă pentru iarnă care începe fiecărui lup

Noaptea de Sfântul Andrei este într-un fel echivalentul românesc al nopții de Halloween și este însoțită de multe tradiții și superstiții. Spiritele ies în lume, lupii vorbesc cu grai omenesc, iar oamenii se apără de rele cu vrăji și usturoi. Cele mai multe tradiții si superstitii legate de Sfantul Andrei au legătură cu revolta, cu maritișul, dar și cu protecția împotriva spiritelor rele care bântuie printre cei vii. Ziua se serbează prin nelucru în casă. Nu se mătură toată ziua, nu se dă gunoiul afară, nu se rănesc grajdurile, nu se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană și nu se dă nimic cu împrumut.

De Sfântul Andrei se spune că ies strigoii

În această noapte spiritele morților ies din morminte și se iau la bătaie la hotare, răspântii de drumuri și prin alte locuri necurate. Duelurile lor durează până la cântatul cocoșilor, când spațiul se purifică și strigoii se întorc la locul lor. Unii strigoii pot ataca oamenii, sugând sângele celor care nu au grijă să ungă cu usturoi cercevelele ferestrelor, ușa și hornul. Pentru a fi protejați, oamenii se ungeau cu usturoi și pe corp sau pe frunte, în piept, pe spate și pe la încheieturi.

Noaptea vrăjilor și a farmecelor

Noaptea Sfântului Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vrăji și farmece. Fetele măsoară nouă ceșcuțe cu apă pline, și le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A două zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeași ceșcuță, apă din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apă, fie și câteva picături, atunci vor avea noroc; dimpotrivă, dacă ultima ceșcuță va rămâne neumplută cum trebuie, atunci nu vor avea noroc și nu se vor mărita. În noaptea de Sf. Andrei, ca să-și viziteze ursitul, fata își pune sub cap 41 de boabe de grâu și dacă visează că-i ia cineva grâul, se va mărita. În seară Sfântului Andrei, toți ai casei, mai ales fetele mari și băieții, seamănă grâu în câte o strachină sau glastră cu pământ. Aceluia îi va merge mai bine, va fi mai sănătos și mai norocos, căruia i-o răsări grâul mai bine și o crește mai frumos.

Usturoi miraculos

Tot în seară de 29 noiembrie, se adună la o casă mai mulți flăcăi și fete. Pe o masă, ei pun mai multe căciuli de usturoi, împrejmuite cu tămâie, smirnă și câteva lumânări de la Paști aprinse. Pun apoi pe masă diferite feluri de mâncare, mănâncă, vorbesc și râd în toată voia bună, până când apar zorii zilei. Fetele își împart între ele usturoiul, pe care îl duc a doua zi la biserica, pentru a-l sfinți preotul. Acest usturoi se pune pe policioară la icoane, fiind bun de făcut de dragoste.

Aflarea ursitului în noaptea Sfântului Andrei

Unele tinere mai încearcă să își vadă viitorul soț la miez de noapte. Așezate complet dezbrăcate între două oglinzi, în cameră întunecoasă, cu câte o lumânare în fiecare mână, încearcă să privească în oglinda din față pentru a vedea imagini reflectate din oglinda din spate. Se crede, și unele persoane chiar au avut această iluzie, că prin fața ochilor încep să se perinde scene de viață, că tânăra își vede viitorul soț sau, în unele cazuri, că i se dezvăluie scene din viitor.

Toate obiectele tăioase trebuie legate cu sfoară și puse bine

Tradiția spune că toate obiectele tăioase trebuie legate cu sfoară și puse bine, să nu poată fi găsite în ziua sărbătorii. Toate muncile bucătăriei începând de la tăiatul pâinii și până la gătitul mâncăurilor trebuie terminate înainte de miezul nopții. Toate aceste obiceiuri funcționează cu folos, iar oamenii spun că au fost și verificate de-a lungul  sutelor de ani. (ZdV)

Articol republicat în Ziarul de Vrancea

Prima publicare 2017


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.