Jurnalism cetatenesc

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2017: Obiceiuri şi tradiții

Ziarul de Vrancea
20 dec 2017 539 vizualizări

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2017 are loc anul acesta pe data de 21 decembrie, la ora 18:28, moment în urma căruia ziua va începe să crească

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2017, momentul care marchează începutul

iernii astronomice, este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe

sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în

jurul Soarelui.

În această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de

8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și

10 minute.

Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă

păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin

substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și

incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o

mască, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița, care, după ce însoțește unele

cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul,

reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat

(20 decembrie).

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea

naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi

sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras,

zeul împrumutat din Orient al luminii.

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca

reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsita în Antichitate, în

Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute

pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice

în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar

şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau

altul cele doua solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea

poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la

Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la

Stonehenge datează cu aproximatie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au

fost astfel poziţionate încât lumina Soarelui la apus la data

solstiţiului de iarnă să cadă într-un fel anume.

sursa: Libertatea.ro

 

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.