Jurnalism cetatenesc

Punct de vedere pe tema „veninului și răutăților cu care este împroșcat” în ultima vreme personalul din Spitalul Județean Focșani

Ziarul de Vrancea
19 sep 2022 5625 vizualizări
Corina Baraghin Momanu este președinta Asociației cu scop umanitar din județul Vrancea, „Hope and Love for Life” (n.r. ”Speranță și Iubire pentru viață”).Foto:Contul de facebook Corinne B. Momanu
Corina Baraghin Momanu este președinta Asociației cu scop umanitar din județul Vrancea, „Hope and Love for Life” (n.r. ”Speranță și Iubire pentru viață”).Foto:Contul de facebook Corinne B. Momanu

Punctul de vedere este al Corinei Baraghin Momanu, din Vrancea, președinta cunoscutei și foarte activei Asociații cu scop umanitar din județul nostru „Hope and Love for Life” (n.r. ”Speranță și Iubire pentru viață”).

Opinia sa, pe care o puteți citi în continuare, a fost făcută publică pe Facebook miercuri, 14 septembrie 2022.

După apariția în ediția online a Ziarului de Vrancea a punctului de vedere, Corina Baraghin Momanu a revenit cu următoarele precizări: „Sunt departe de a cunoaște sistemul sanitar, dar realizez ca toată ura aceasta nu ne face bine niciunuia dintre noi, cu atât mai puțin medicilor și cadrelor medicale din spitalul județean.

Sunt convinsă că și la acest punct de vedere preluat de Ziarul de Vrancea voi vedea comentarii răutăcioase, dar acest aspect nu mă împiedică să spun ceea ce știu. Mi-aș dori să văd în scriere sau să aud mai multe voci și persoane din județ că iau atitudine când oamenii sunt înjosiți, jigniți și terfeliți. Mi-aș dori să înțelegem că nu avem un spital înțesat de criminali și de asemenea să înțelegem că malpraxisul este pe persoana fizică, indiferent de greșeala unui medic, doar el trage ponoansele, spitalele din România nu au nici o responsabilitate.
Reiterez ideea, nici un medic nu își dorește să aibă dosar penal, să omoare sau să fie criminal. Da, multe cadrele medicale (medici, asistente, brancardieri) ar putea fi mai empatici și aș face apel chiar la asta, pentru că nu toți vin în vizită la spital, unii au probeleme reale, boli și neputințe.

Punct de vedere.

Va fi o postare lungă, o scriere care va scoate multe persoane din pepeni, dar nu e o noutate că la cât venin și răutate am văzut în ultima perioadă,vă voi ajuta să mai aruncați puțin.

Încep prin a spune că sunt mamă, fiică, nepoată, că fiecare dintre noi are trăiri, necazuri și frustrări când ne lovim de sisteme.

În ultima perioadă tot văd expus și împroșcat cu noroi sistemul sanitar, un sistem sufocat și fără logistică de ani de zile, un sistem de multe ori îndoielnic, dar un sistem care ne-a salvat de multe ori copiii, părinții, bunicii și prietenii. Un sistem care de multe ori ne-a dus în negura morții apropiații.

Nu voi face lobby pentru a fi lăudați, puși la panoul de onoare, dar voi face în schimb lobby pentru demnitate și pentru mai puțină ură.

În spitalul județean Focșani lucrează peste 1000 de suflete, oameni care și-au depus un jurământ pentru viață și pro-viață, nu spun că unii nu l-au uitat, nu spun că unii nu s-au abrutizat în acest sistem, dar știu sigur că nu toți sunt: “criminali, nu toți sunt jeguri, scursuri, șpăgari, proști”. Și apelativele și jignirile de proastă calitate pot continua până mâine, cuvinte pe care le-am văzut aruncate în mediul online.

Voi puncta atât cât știu eu din afara sistemului și câte puțin din el….

Am lucrat peste 10 ani în curtea spitalului, cât timp am fost acolo nu am văzut un medic care să afirme:”lasă-l să moară, ca el mai sunt” sau “eu îmi iau banii și dacă moare și dacă trăiește”(…)

Fiecare moarte a unui pacient presupune responsabilitate, presupune frustrarea ta ca profesionist că nu ai reușit totul și de multe ori totul nu depinde de tine.

Tot ce însemană urgențe majore se duc către acest spital pe care voi îl numiți în batjocoră: “spitalul morții”.

Accidente rutiere; infarct; angină pectorala; accidente vasculare; come necunoscute în urma consumului de droguri, de alcool;

victime ale violului, victime ale violenței domestice, cei constipați despre care voi v-ați amuza copios și care de multe ori însemană urgență de gradul zero și o tumora cât un cap de copil.

Totul, absolut totul, se duce acolo. Știu, îmi veți replica că mai sunt spitale, da, mai sunt spitale în județ care asigură cazuri medicale, dar în general cazuri cu programare, cazuri cronice și bubițe, nu vreau să duc în derizoriu nici un spital, însă, nicicând nu vei compara munca împotriva morții și sub presiune cu bolnavii programați, urgențele înseamnă muncă și decizii luate în secunde, minute, de aici agitația, medicii tensionați, uzura și nervii.

Greșesc medicii din județean? Sigur. Nu e nimeni perfect și cu atât mai puțin noi sau ei. Greșesc asistentele, brancardierii și infirmierele? Categoric, da. Dar revin, sistemul este suprasolicitat și cu zeci de gărzi descoperite.

Sunt soție de medic, de multe ori mi-aș dori să fie brutar, poate nu ar sta zile întregi după ce pierde un caz fără să vorbească, ca el cunosc zeci și pot spune la fel despre sute de oameni care lucrează în acest “spital al morții”

Nu, nu pleacă nici un om la muncă cu gândul diabolic să-și îngroape pacienții, doar că dacă sunt vinovați de ceva este despre faptul că au învățat să facă din rahat bici și să mai și pocnească și să nu vorbească despre lipsuri, despre gărzile descoperite, despre medicamentele lipsă și lista poate contiuna.

Sunt specialități cu duiumul fără gărzi acoperite, sunt specialități suprasolicitate, sunt oameni care sunt suprasolicitați și o garda însumează zeci de pacienți, zeci de prezentări care de multe ori ajung prea târziu in spital; pentru ca nu exista prevenție in România, iar omul când nu mai poate cheama ambulanta.

Mai este o categorie socială, (a se nota ca sunt activista și susțin acest demers social și pentru cei care nu au), însă, de multe ori, o parte din aceasta categorie de neasigurați abuzează strict de sistemul de urgență a spitalului județean pentru a-și rezolva analizele, pentru a face investigații și pentru a mai sta liniștiti un an de zile.

Mai sunt cei care nu merg la medicul de familie pentru a nu sta la rând, pentru a nu merge in policlinica sau la alte cabinete medicale care sunt in relație contractuala cu Casa de Asigurări de Sănătate* si a căror prezentare in cabinete ar însemna gratuitate si desigur decontarea din partea *CAS.

Fără sa reprezinte o urgență reală, ajung in spital si nu ii poți trimite acasă, trebuie sa ii faci panoul de analize, investigații și consultații, sa te asiguri ca totul este in regula, toate acestea însumează timp, bani, logistica.

Nu exista nimic reglementat in acest sens, in niciun spital din România. Când le spui ca temporizezi ca nu e o urgenta reala, încep cu televiziunea, presa și telefonul.

Și nu, nu fabulez, mi-aș dori ca cineva din Ministerul Sănătății sa coroboreze fișele de prezentare cu diagnosticul final și sa constate câte cazuri vin doar pentru un control anual.

Apelați cu încredere la medicul de familie, la medicii din policlinica, la medicii cu cabinete private in relație contractuala cu *CAS Vrancea, consultatiile sunt gratuite și prevenția însemană viața.

Nu suntem codașii Europei in materie de medici, altfel mii de medici romani nu ar activa in spitale din Europa si nu numai, suntem codași in materie de servicii pentru ca sunt suprasolicitate, nu exista prevenție și nu se investește în sănătate, iar contractele de achiziție sunt de multe ori diluate de cei cu interse și in spitale ajung cele mai proaste din echipamente, nu mereu, dar de multe ori.

Avem o plăcere sa ne facem de ras unii pe alții, dar revin, toții cei care lucrează in spital sunt părinți, frați, copii. Nimeni nu își dorește moarte, unii poate devin uneori răutăcioși, dar haideți sa vorbim despre ei, sa nu mai generalizam. Eu am soț, prieteni, mătușa și cine mai lucrează in acel spital care nu își doresc să devină criminali, știu ca toți au învățat enorm pentru a deveni medici, cu siguranța nu sunt proști, pe mulți i-as ruga sa fie mai empatici indiferent de lipsurile din sistem. Dar faceți un exercițiu de imaginație și vedeți cum v-ar fi viața fără acest spital, oare chiar noi, cei care am avut și experiențe pozitive, nu putem vorbi și despre ele.

Am născut in Spitalul județean, condițiile nu au fost de departe cele pe care mi le-as fi dorit pentru mine sau copilul meu, dar am întâlnit oameni și am întâlnit profesioniști.

Mi-a murit fratele de 35 de ani in Spitalul județean, dar nu mi-am vărsat ura și necunoașterea asupra cadrelor medicale, am știut ca s-a făcut tot ce s-a putut omenește și logistic, încă urăsc viața pentru ce a pățit el, dar nu urăsc oamenii. Revin și vă rog sa priviți de doua ori după ce scrieți generalizări cum ca toți ar fi criminali.. Știți, și eu am întâlnit polițiști care poate au făcut abuz, dar am întâlnit zeci și sute de oameni in uniformă care ne fac cinste, nicicând nu am spus ca toți polițiștii sunt lași. Generalizarea și jignirile nu fac bine nimănui, cu atât mai puțin celor care sunt acolo și rămân acolo pentru noi. Nu uitați, tot mai mulți medici au plecat in ultimii 6 ani la alte spitale din județ, tot mai mulți au renunțat la contractele de gărzi, și vor mai renunța, ca așa cum am spus, într-un sistem sărac, dacă mai vezi și răutățile beneficiarilor, renunți. Eu sper ca al meu sa renunțe, nu pentru ca nu i-ar plăcea ceea ce face, nu pentru ca nu avem nevoie de bani sa ne creștem copiii, pentru ca sănătatea nu ne este data la nesfârșit, iar viața chiar trebuie sărbătorită și nu batjocorită si clar nu vrem sa ne creștem copii cu bani pătați de sânge după ce mor pacienți in spitalul județean. Al meu nu pleacă la muncă să omoare, pleacă să salveze! Ca idee, este de ieri dimineața in spital și de ieri de la prânz în serviciu de garda, acum nu își bea cafeaua, a intrat in sala de operații.

Ca el sunt mulți, sunt toți. Nimeni nu e acolo să omoare pe nimeni.

De asemenea, îmi îndemn tot prietenii virtuali care au avut o experinta pozitivă, buna sau normală in spitalul județean Focșani, cu un medic, un asistent, un serviciu sau o secție sa lase un comentariu aici. Ii îndemn și pe cei care nu au avut experiențe pozitive sa scrie, dar nu cu injuri, nu cu jigniri, putem a ne manifesta fără atâta ura, dar cu demnitate, în scriere și exprimare!

Text + foto preluate de pe contul de facebook Corinne B. Momanu


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.