Pentru eroii Revoluției din 1989, care nu au (încă) o statuie!
Peste pământul aspru
Pășind cu pași desculți,
Rescriu iar un cadastru
Mulți comuniști inculți.
Hoție și prostie,
În fine își dau mâna
Spulberând din glie
Biserici, e furtună!
Peste pământul aspru
Cadavrele plutesc,
Apare un dezastru
Și oamenii roșesc.
E sângele mulțimii
Care în vis se stinge,
E somnul națiunii
În lacrimă de curge.
Te căutam în Labirint
Și oase de sărman apar,
Prințul nu este un Sfânt
Oaselei-i tot în vis dispar.
Peste pământul aspru
Statuia ta nu vine,
E comunismul acru
Ce a rămas în vine.
Eroi din alte timpuri
Ale copilăriei mele,
Mă prindeți iar prin gânduri
Rostesc a voastre nume!
Pământul țării noastre
Are statui lucioase
De comuniști - doar pietre
Pălind spre zări albastre.
Statuia ta aievea
Se vede-n seri senine,
Spre mine ea venea
Cu voi să mă cunune.
Cătând spre altă boltă
Statuia-ți necioplită
Doar Îngeri mi-o arată,
E cu argint marcată.
Peste pământul aspru
Doar buruieni răsar,
Eram la ceasul sacru
Gândind la tine iar.
18-12-2013- Cristian BODNĂRESCU
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
