Jurnalism cetatenesc

Părerile a doi profesori de educație fizică vrânceni, despre proiectul ”Educația ne unește”, supus dezbaterii publice

Ziarul de Vrancea
12 mai 2019 2558 vizualizări

Numele meu este Cătalin Pîrlea, sunt profesor de educație fizică la Școala Ștefan Cel Mare  Focșani, și aș dori ca împreună cu al meu coleg , Eufrosie Florin , de la Colegiul Economic  Focșani, să prezentăm un punct de vedere asupra proiectului "Educația ne unește", proiect care urmează să fie dezbătut zilele acestea de către fiecare instituție școlară din județ, și din țară.

Uu punct de vedere asupra proiectului „Educația ne unește”, aflat în plină dezbatere publică, în această perioadă

A fi profesor în România, în zilele noastre, este o adevărată aventură, având în vedere reformele care nu se mai termină, fapt ce generează incoerenţă, inconsecvenţă, instabilitate şi o continuă scădere a calităţii procesului de învăţământ.

Autorii acestuia vin cu nişte propuneri cel puţin ciudate, care vor să înlocuiască aspecte din tradiţia învăţământului românesc, care s-au dovedit dintotdeauna valoroase, cu ce? Cu nişte experimente nefericite şi neclare, care nu se ştie către ce direcţie conduc.

Un experiment nefericit, ar fi acela ca învăţătorii să predea la clasele a 5-a şi a 6-a, o materie pe care nu au cum să o stăpânească. În această situaţie, fie învăţătorii vor fi nevoiţi să predea la un nivel la care nu sunt abilitaţi să predea, fapt care va duce la o clară scădere a calităţii actului de predare, fie programele vor fi simplificate, iar elevii vor ajunge să înveţe la clasele a 5-a şi a 6- , ceea ce ar fi trebuit să ştie în clasele a 3-a şi a 4-a – lucru care va conduce, inevitabil, la o dramatică scădere a nivelului elevilor, nu doar la nivelul claselor a 5-a si a 6-a, ci, în timp, la toate clasele din învăţământl preuniversitar, pentru că se va impune o regândire şi  simplificare a programelor la toate nivelurile.

A fi profesor de educaţie-fizică, la noi în ţară, seamănă deja cu o călătorie în „montagne russe”.

Ultimul suiş, a fost reprezentat de o decizie salutară, din anul 2011, prin care s-a hotărât ca predarea orelor de educaţie-fizică şi sport de la clasele primare, sa fie realizată de către profesorii de specialitate şi nu de învăţători. Acest fapt a avut multiple efecte constructive:

  1. Elevii au beneficiat din plin, deoarece perioada claselor primare este extraordinar de importantă pentru acumularea unui „bagaj motric” de bază , care va fi apoi extrem de util în formarea viitorului adolescent. În plus, orele au devenit mult mai atractive, elevii participând cu foarte multă plăcere şi entuziasm la orele suţinute de către profesorii de specialitate;
  2. Dat fiind că au fost introduşi în ecuaţie profesori specializaţi, s-a reuşit o depistare mai eficientă a celor mai talentaţi elevi, care ar putea deveni sportivi de performanţă, deoarece este bine ştiut că perioada claselor primare este vârsta optimă la care se poate realiza selecţia pentru cele mai multe discipline sportive;
  3. Au apărut în sistem numeroşi profesori  tineri, entuziaşti şi dornici de muncă, proaspeţi absolvenţi de studii de specialitate, care s-au titularizat, pentru a putea preda educaţie – fizică la acest nivel, convinşi fiind că au din partea Ministerului Educaţiei un sprijin solid şi serios, că  cei din conducerea ministerului  sunt profesionişti care ştiu foarte bine ce fac, care privesc cu deplină responsabilitate lucrurile, atunci când iau decizii cu privire la destinele elevilor români.

Dacăanticiierauconștienți de faptulcă o mintesănătoasă nu poate fi decâtîntr-un corpsănătos, șicăatuncicânddeschizi o sală de sport, închizi un spital , la noi , toatăistoriasportuluiromânesc se dăuitării , de dragulcopiilorpufosiși a părinților super-protectori.

Psihiatriisusțincăpărinții au aceastăfixațiecătrebuiesă fie super-protectori cu copiiilorpentru a nu li se întâmplanimicrău. Efectulestenaștereauneigenerații de copiifoartefragili, cărora ne esteaproapeimposibilsă le spunemcesăfacă. Au devenit ca niștepăpuși de porțelan. Noi nu maiavemcurajulsăîicorectămsausăluămmăsuripentru a-iîndrepta. În mod automat, acestlucrutransformăcopilulîntr-un viitortânărși adult fărărepere, fărănormeșilimite.

Dacăromânii s-au obișnuitsămeargă la salăsausăfacămișcareprinparcuri, devenindconștiențișirecuperândlipsaorelor de educațiefizică din scoala , la niveleuropean, ne situăm pe un loc laudabiltrei la capitolulobezitate.

Dar examinând cu atenţie documentul, costatăm că acesta aduce deservicii majore:

  1. Elevilor - loveşte direct în sănătatea acestora, deoarece îi privează de mişcare – atât de necesară – în special la această vârstă;
  2. Se întoarce împotriva familiei, care nu va mai avea copii sănătoşi şi bine educaţi;
  3. Profesorii, la rândul lor, vor avea de suferit, deoarece foarte mulţi dintre aceştia vor fi nevoiţi să plece din sistem, dacă această ciudată viziune asupra educaţiei va fi pusă în practică.

În cazul noii reforme ,în care este prevăzută scoaterea  orelor de educație  fizică de la clasele I-III , secretarii de stat ar  trebui să  știe  că  acest  lucru  echivalează cu un start ratat în  competiția  pentru   sănatate.Acele  gradinițe sportive, cu cheltuieli  suplimentare, nu vor  acoperi  și nu vor  reuși  să  îndeplinească  obiectivele  educației  fizice. Cei din minister ar  trebui  să  știe  că  în   România, ora de educație  fizică  este  singura  formă de mișcare  pentru   marea  majoritate  a  elevilor.Foarte  puțini sunt cei care își permit să practice separat un sport. De aici  și  slabele  performanțe din ultimii  ani . Ca un exemplu, scoaterea  orelor de educație  fizică de la ciclul liceal, a însemnat  modificarea  drastică a probelor sportive pentru  accederea în  școlile  militare  și de poliție.

Ora de educație  fizică  trebuie  să  existe și  trebuie  predată de către  profesor ! 

Câți învățători  făceau  ora de educație  fizică, și nu o înlocuiau cu alte discipline, fie pentru  recuperarea  materiei, fie ca pedeapsă ?

Țările din vest investesc  masiv în  ora de educație  fizică ,pentru că  și-au dat  seama  că  numai  așa  reușesc  să   reducă  sedentarismul și să  creeze o importantă  bază de selecție pentru  performanță. Marea Britanie investește  anual 320 de milioane de lire pentru ore de educație  fizică  în  școli și  lucrează la un nou Plan de Acțiune  pentru  Sportul  Școlar care urmează  să fie lansat  anul  acesta.Una dintre  țările  cele  mai active fizic din UE, Finlanda, își  propune ca elevii  să  facă  cel   puțin o oră de sport zilnic. În 2010, Agenția  Națională  pentru  Educație și  Ministerul   Educației  și  Culturii au pornit un program național, finanțat  prin  loterie, Finnish Schools on the Move,prin care să  aducă  mai   multă  mișcare  în  viața de zi cu zi a  elevilor  finlandezi  și să  reducă   sedentarismul.Știm  că   orele de educație  fizică și  sportul  școlar   reprezintă  cheia care ar  rezolva  multe  dintre   problemele de sănătate  fizică   și   emoțională cu care se confruntă   tinerii”, spune   Alison Oliver, directorul   executiv al organizației  britanice Youth Sports Trust. „E dovedit  că  sportul din școli  și  activitatea  fizică  îmbunătățesc   sănătatea  fizică, ajută la bunăstarea   psihică, construiesc  reziliența, îmbunătățesc realizările  academice  și   crează   obiceiuri   sănătoase  pentru  viață. În plus, le oferă  copiilor   valori ca empatie, creativitate, asumarea de obiective  și  rezistența, care contribuie la bunăstarea lor.”

Cu toate acestea, mulţi au impresia că pot preda educaţi-fizică şi sport, că e un domeniu uşor şi accesibil, până în momentul în care sunt puşi în faţa colectivului de elevi, care trebuie să fie îndrumaţi. Întrebarea noastră vine în mod logic: aşa cum în învăţământul universitar, fiecare cadru didactic este specializat şi ultr-specializat pe un anumit domaniu, în care se poate considera specialist, la fel şi la nivelul învăţământului preuniversitar ave nevoie de oameni care să predea la cel mai înalt nivel , fiecare obiect în parte! 

Chiar nu se înţelege că prin încurajarea obţinerii mai multor specializări, se loveşte din plin în calitatea actului educativ?

Educaţia –fizică a fost domeniul cel mai solicitat pentru a doua specializare, existând o modă prinre cadrele didactice, sau chiar printre secretare, de a se „specializa” în acest domeniu, în condiţiile în care cei mai mulţi nu au nici în clin, nici în mânecă cu acest domeniu, în care ai nevoie şi de nişte abilităţi practice, pe lângă cele teoretice.

Ora de educație  fizică  trebuie  să  fie disciplină  obligatorie și  trebuie  predată de către  profesor  licențiat!

O spune  chiar PROGRAMUL de GUVERNARE , la capitolul TINERET ȘI SPORT :

 Educația fizică, disciplină obligatorie în întregul sistemul de învățământ:

- Pentru grădinițe (învăţământul preșcolar): minimum  1 ora/zi;

-Pentru ciclul primar,  clasele I-IV: minimum  3 ore/ săptămână, predate de profesori  de educație fizică  licențiați;

-Pentru clasele V-VIII: minimum 3 ore/săptămână și 2 ore de colectiv sportive;

-Pentru licee: minimum 4 ore/săptamână și 2 ore de colectiv;

-Pentru mediul universitar: minimum 2 ore/săptămână și 2 ore de colectiv sportive;

-Asigurarea accesului gratuit a copiilor, elevilor și studenților la bazele sportive;

-Organizarea campionatelor școlare și universitare, prin colaborarea dintre inspectoratele școlare, decanate și federațiile de profil

Cu siguranță dacă aș fi elev acum nu aș simți deloc că educația este centrată pe mine. M-aș simți un simplu cobai care merge la școală și nu se mai regăsește pe sine în

învălmășeala reformelor repetate la care sunt supus. 

Profesori,

Eufrosie Florin

Pîrlea Cătălin

Citiți și:Profesorii de educație fizică din Vrancea îngrijorați, de reformarea învățământului propusă de minister


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.