Părerile a doi profesori de educație fizică vrânceni, despre proiectul ”Educația ne unește”, supus dezbaterii publice
Numele meu este Cătalin Pîrlea, sunt profesor de educație fizică la Școala Ștefan Cel Mare Focșani, și aș dori ca împreună cu al meu coleg , Eufrosie Florin , de la Colegiul Economic Focșani, să prezentăm un punct de vedere asupra proiectului "Educația ne unește", proiect care urmează să fie dezbătut zilele acestea de către fiecare instituție școlară din județ, și din țară.
Uu punct de vedere asupra proiectului „Educația ne unește”, aflat în plină dezbatere publică, în această perioadă
A fi profesor în România, în zilele noastre, este o adevărată aventură, având în vedere reformele care nu se mai termină, fapt ce generează incoerenţă, inconsecvenţă, instabilitate şi o continuă scădere a calităţii procesului de învăţământ.
Autorii acestuia vin cu nişte propuneri cel puţin ciudate, care vor să înlocuiască aspecte din tradiţia învăţământului românesc, care s-au dovedit dintotdeauna valoroase, cu ce? Cu nişte experimente nefericite şi neclare, care nu se ştie către ce direcţie conduc.
Un experiment nefericit, ar fi acela ca învăţătorii să predea la clasele a 5-a şi a 6-a, o materie pe care nu au cum să o stăpânească. În această situaţie, fie învăţătorii vor fi nevoiţi să predea la un nivel la care nu sunt abilitaţi să predea, fapt care va duce la o clară scădere a calităţii actului de predare, fie programele vor fi simplificate, iar elevii vor ajunge să înveţe la clasele a 5-a şi a 6- , ceea ce ar fi trebuit să ştie în clasele a 3-a şi a 4-a – lucru care va conduce, inevitabil, la o dramatică scădere a nivelului elevilor, nu doar la nivelul claselor a 5-a si a 6-a, ci, în timp, la toate clasele din învăţământl preuniversitar, pentru că se va impune o regândire şi simplificare a programelor la toate nivelurile.
A fi profesor de educaţie-fizică, la noi în ţară, seamănă deja cu o călătorie în „montagne russe”.
Ultimul suiş, a fost reprezentat de o decizie salutară, din anul 2011, prin care s-a hotărât ca predarea orelor de educaţie-fizică şi sport de la clasele primare, sa fie realizată de către profesorii de specialitate şi nu de învăţători. Acest fapt a avut multiple efecte constructive:
- Elevii au beneficiat din plin, deoarece perioada claselor primare este extraordinar de importantă pentru acumularea unui „bagaj motric” de bază , care va fi apoi extrem de util în formarea viitorului adolescent. În plus, orele au devenit mult mai atractive, elevii participând cu foarte multă plăcere şi entuziasm la orele suţinute de către profesorii de specialitate;
- Dat fiind că au fost introduşi în ecuaţie profesori specializaţi, s-a reuşit o depistare mai eficientă a celor mai talentaţi elevi, care ar putea deveni sportivi de performanţă, deoarece este bine ştiut că perioada claselor primare este vârsta optimă la care se poate realiza selecţia pentru cele mai multe discipline sportive;
- Au apărut în sistem numeroşi profesori tineri, entuziaşti şi dornici de muncă, proaspeţi absolvenţi de studii de specialitate, care s-au titularizat, pentru a putea preda educaţie – fizică la acest nivel, convinşi fiind că au din partea Ministerului Educaţiei un sprijin solid şi serios, că cei din conducerea ministerului sunt profesionişti care ştiu foarte bine ce fac, care privesc cu deplină responsabilitate lucrurile, atunci când iau decizii cu privire la destinele elevilor români.
Dacăanticiierauconștienți de faptulcă o mintesănătoasă nu poate fi decâtîntr-un corpsănătos, șicăatuncicânddeschizi o sală de sport, închizi un spital , la noi , toatăistoriasportuluiromânesc se dăuitării , de dragulcopiilorpufosiși a părinților super-protectori.
Psihiatriisusțincăpărinții au aceastăfixațiecătrebuiesă fie super-protectori cu copiiilorpentru a nu li se întâmplanimicrău. Efectulestenaștereauneigenerații de copiifoartefragili, cărora ne esteaproapeimposibilsă le spunemcesăfacă. Au devenit ca niștepăpuși de porțelan. Noi nu maiavemcurajulsăîicorectămsausăluămmăsuripentru a-iîndrepta. În mod automat, acestlucrutransformăcopilulîntr-un viitortânărși adult fărărepere, fărănormeșilimite.
Dacăromânii s-au obișnuitsămeargă la salăsausăfacămișcareprinparcuri, devenindconștiențișirecuperândlipsaorelor de educațiefizică din scoala , la niveleuropean, ne situăm pe un loc laudabiltrei la capitolulobezitate.
Dar examinând cu atenţie documentul, costatăm că acesta aduce deservicii majore:
- Elevilor - loveşte direct în sănătatea acestora, deoarece îi privează de mişcare – atât de necesară – în special la această vârstă;
- Se întoarce împotriva familiei, care nu va mai avea copii sănătoşi şi bine educaţi;
- Profesorii, la rândul lor, vor avea de suferit, deoarece foarte mulţi dintre aceştia vor fi nevoiţi să plece din sistem, dacă această ciudată viziune asupra educaţiei va fi pusă în practică.
În cazul noii reforme ,în care este prevăzută scoaterea orelor de educație fizică de la clasele I-III , secretarii de stat ar trebui să știe că acest lucru echivalează cu un start ratat în competiția pentru sănatate.Acele gradinițe sportive, cu cheltuieli suplimentare, nu vor acoperi și nu vor reuși să îndeplinească obiectivele educației fizice. Cei din minister ar trebui să știe că în România, ora de educație fizică este singura formă de mișcare pentru marea majoritate a elevilor.Foarte puțini sunt cei care își permit să practice separat un sport. De aici și slabele performanțe din ultimii ani . Ca un exemplu, scoaterea orelor de educație fizică de la ciclul liceal, a însemnat modificarea drastică a probelor sportive pentru accederea în școlile militare și de poliție.
Ora de educație fizică trebuie să existe și trebuie predată de către profesor !
Câți învățători făceau ora de educație fizică, și nu o înlocuiau cu alte discipline, fie pentru recuperarea materiei, fie ca pedeapsă ?
Țările din vest investesc masiv în ora de educație fizică ,pentru că și-au dat seama că numai așa reușesc să reducă sedentarismul și să creeze o importantă bază de selecție pentru performanță. Marea Britanie investește anual 320 de milioane de lire pentru ore de educație fizică în școli și lucrează la un nou Plan de Acțiune pentru Sportul Școlar care urmează să fie lansat anul acesta.Una dintre țările cele mai active fizic din UE, Finlanda, își propune ca elevii să facă cel puțin o oră de sport zilnic. În 2010, Agenția Națională pentru Educație și Ministerul Educației și Culturii au pornit un program național, finanțat prin loterie, Finnish Schools on the Move,prin care să aducă mai multă mișcare în viața de zi cu zi a elevilor finlandezi și să reducă sedentarismul.Știm că orele de educație fizică și sportul școlar reprezintă cheia care ar rezolva multe dintre problemele de sănătate fizică și emoțională cu care se confruntă tinerii”, spune Alison Oliver, directorul executiv al organizației britanice Youth Sports Trust. „E dovedit că sportul din școli și activitatea fizică îmbunătățesc sănătatea fizică, ajută la bunăstarea psihică, construiesc reziliența, îmbunătățesc realizările academice și crează obiceiuri sănătoase pentru viață. În plus, le oferă copiilor valori ca empatie, creativitate, asumarea de obiective și rezistența, care contribuie la bunăstarea lor.”
Cu toate acestea, mulţi au impresia că pot preda educaţi-fizică şi sport, că e un domeniu uşor şi accesibil, până în momentul în care sunt puşi în faţa colectivului de elevi, care trebuie să fie îndrumaţi. Întrebarea noastră vine în mod logic: aşa cum în învăţământul universitar, fiecare cadru didactic este specializat şi ultr-specializat pe un anumit domaniu, în care se poate considera specialist, la fel şi la nivelul învăţământului preuniversitar ave nevoie de oameni care să predea la cel mai înalt nivel , fiecare obiect în parte!
Chiar nu se înţelege că prin încurajarea obţinerii mai multor specializări, se loveşte din plin în calitatea actului educativ?
Educaţia –fizică a fost domeniul cel mai solicitat pentru a doua specializare, existând o modă prinre cadrele didactice, sau chiar printre secretare, de a se „specializa” în acest domeniu, în condiţiile în care cei mai mulţi nu au nici în clin, nici în mânecă cu acest domeniu, în care ai nevoie şi de nişte abilităţi practice, pe lângă cele teoretice.
Ora de educație fizică trebuie să fie disciplină obligatorie și trebuie predată de către profesor licențiat!
O spune chiar PROGRAMUL de GUVERNARE , la capitolul TINERET ȘI SPORT :
Educația fizică, disciplină obligatorie în întregul sistemul de învățământ:
- Pentru grădinițe (învăţământul preșcolar): minimum 1 ora/zi;
-Pentru ciclul primar, clasele I-IV: minimum 3 ore/ săptămână, predate de profesori de educație fizică licențiați;
-Pentru clasele V-VIII: minimum 3 ore/săptămână și 2 ore de colectiv sportive;
-Pentru licee: minimum 4 ore/săptamână și 2 ore de colectiv;
-Pentru mediul universitar: minimum 2 ore/săptămână și 2 ore de colectiv sportive;
-Asigurarea accesului gratuit a copiilor, elevilor și studenților la bazele sportive;
-Organizarea campionatelor școlare și universitare, prin colaborarea dintre inspectoratele școlare, decanate și federațiile de profil
Cu siguranță dacă aș fi elev acum nu aș simți deloc că educația este centrată pe mine. M-aș simți un simplu cobai care merge la școală și nu se mai regăsește pe sine în
învălmășeala reformelor repetate la care sunt supus.
Profesori,
Eufrosie Florin
Pîrlea Cătălin
