De la lume adunate și apoi la urbe date
* E sărbătoare mare în lumea presei libere: Ziarul de Vrancea care ”îți spune ce alții îți ascund” tocmai a împlinit un sfert de veac de apariție neîntreruptă. Alături de toți cititorii fideli, îți urez, Ziarul de Vrancea, viață lungă și liniștită!
* Câte milenii, oare, i-au trebuit omenirii ca să se bucure de beneficiile inventării banalei roți. Pot spune că a fost un început timid al tehnologizării. Gurile rele și cârcotașii afirmă că roata ar fi fost la început pătrată și ar mai fi trecut încă ceva timp, până când ea s-a tocit și, în sfârșit, ar fi putut deveni utilă.
Nu e o comparație fericită între evoluția roții și înscrisurile de pe capotele mașinilor de poliție. Dar mai știi? Dacă privești din față„ un Logan cu tresă” constați că nu știi cum să stai, cu fața, în cap sau cu spatele, ca să poți desluși citind normal, de la stânga la dreapta, cuvântul„ POLIȚIA”. În cele din urmă, noile loturi de mașini de serviciu au fost inscripționate corect și... normal. Așa se întâmplă și cu „Jandarmeria”. Până acum , numai polițistul de la volan se bucura, citind prin parbriz, că e în mașina care i-a fost încredințată și, nu, invers!
* Tot despre respectabila poliție: am mai scris, acum cca 10 ani, că IPJ Vrancea și-a „tras” mascotă vie. Un băiat, pare-se din lumea „acelor nebuni ai marilor orașe” a lui Fănuș Neagu, cu ecuson pe care scrie: colonelul Vasilică, patrulează zilnic prin fața inspectoratului de poliție, în zona Bahne, impresionând trecătorii arătând că are în dotare un pistol. Noroc că este din lemn. Autentice sunt numai cascheta și... năravul cazon. Comentariile sunt de prisos.
Corneliu Stanciu