DE CRĂCIUN, SOLDAT ÎN ARMATA ROMÂNĂ
Povestea Lenuţei Căpraru, din satul Cîndesti, comuna Dumbrăveni, a trecut dincolo de hotarele ţării. Români de pretutindeni, impresionaţi de tragedia pe care această mamă şi cei 10 copii ai ei au trăit-o alături de un tată abuziv, care nu le-a oferit o clipă de linişte măcar, au căutat-o telefonic şi au încurajat-o să meargă mai departe.
Mai mult, fiecare a dorit s-o ajute cu ce s-a putut pentru ca aceşti copii, greu încercaţi de soartă, să aibă măcar strictul necesar. A fost ajutorul din al 12 ceas fără de care cine ştie ce s-ar fi întâmplat. Mama îi ţine pe toţi alături de ea şi îşi doreşte - acum mai mult ca niciodată - să -şi ajute copiii să ajungă ceva în viaţă, să poată - la rândul lor - să întoarcă ajutorul pe care l-au primit. Şi Moş Crăciun la Polul Nord a auzit de ei aşa că, anul acesta a bătut cale lungă să ajungă în Vrancea. Când n-au mai putut renii să răzbată, Moşul a fost ajutat de Armata Româna care l-a dus la destinaţie cu maşina plină de daruri.
Pornit la drum de dimineaţă cu sania trasă de reni, Moşul cel darnic şi bun a avut o surpriză. Când a ajuns la vreo 20 km de satul Cîndeşti, nu era pic de zăpadă. Salvarea a venit de la Batalionul 288 Apărarea Antiaeriană „Milcov”, care i-a pus la dispoziţie un camion în care să încapă toate darurile. I-a mai dat şi câţiva militari, să-l ajute pe Moş la descărcat. Ajuns la destinaţie Moşul a avut o frumoasă surpriză, copiii Lenuţei Căpraru i-au ieşit înainte bucurându-se din toată inima de surpriză. Dulciuri, hăinuţe, jucării, alimente au fost descărcate pe rând, iar la final a apărut şi brăduţul, pe care l-au împodobit împreună, afară, pe prispă.
Micuţii au spus câte o poezie, mulţumindu-i astfel Moşului că a bătut drum lung până la ei. Moşul i-a chemat pe rând şi i-a dăruit cu ce a avut el mai bun, daruri frumoase şi multe, multe dulciuri. Cea mai mare surpriză a fost păstrată pentru Gigel, băiatul de 15 ani care visează de mic să fie militar într-o zi Moşul i-a ascultat dorinţa şi, pentru că a fost cuminte şi a învăţat bine, Batalionul 288 Ap. A. A. „Milcov” l-a făcut militar pentru o zi dăruindu-i un binoclu, o raniţă ostăşească şi un superb costum făcut pe măsura lui, cu însemnele Batalionul.
„ Ai aici un costum şi, ca să-ţi aminteşti de noi, îţi dăm şi o plachetă cu însemnul nostru de unitate. Ai grijă de haina asta, că este haina cea mai de nădejde a statului”, a spus, vădit emoţionat, lt. col. Bogdan Tudorache, comandantul Batalionului 288 Ap. A. A. „Milcov.”
- Ce-i uraţi: l-am întrebat pe unul dintre însoţitorii lui Moş Crăciun.
„Îi urez viaţă lungă, sănătate, fericire şi spor la învăţătură, să ajungă un om mare şi respectabil. Dumnezeu a binecuvântat această familie. Se spune că o casă cu mulţi copii este o casa binecuvântată, iar cei care vin şi ajută, Dumnezeu o să le dea mai mult decât au dăruit şi au putut duce. Personal le doresc sărbători fericite, bucurii şi să le dea Dumnezeu viaţa lungă, fericită şi cu împlinirea tuturor dorinţelor”, a spus plt. maj. Dragoş Trandafir U.M. 01535. Focaşni
De emoţie, Gigel nici nu mai poate vorbi, dar recunoaşte că trăieşte un moment de mare fericire.
- Te aşteptai? îl întreb.
„Nu, nu m-am aşteptat, niciodată...”
- Ce-ţi spune ţie haina asta?
„ Că voi ajunge militar.”
- Te motivează?
„Da!”
La fel de emoţionat că a putut face un copil atât de fericit, lt. col. Bogdan Tudorache, comandantul Batalionului 288 Ap. A. A. „Milcov.”, ne-a spus,
„În spiritul Crăciunului, o sărbătoare foarte dragă nouă, românilor, am vrut să aducem bucurie acestei familii, acestor copii minunaţi care învaţă, urmează cursurile cu rezultate frumoase. Eu cred că trebuie să se bucure, aşa cum se bucură toţi copiii, de această minunată sărbătoare a Naşteri Domnului nostru Iisus Cristos...”
- Ce impresie v-a făcut familia, copiii?
„Am văzut bucuria din ochii lor, am văzut cât de mult le-au plăcut darurile aduse de mine şi de colegii mei, de copiii de la Grădiniţa 18, din Focşani, cu care avem un parteneriat.”
- V-aţi simţit copil astăzi?
„Mă simt copil de fiecare dată când este Crăciunul, mai ales când împodobesc bradul cu cei dragi... Este, desigur, un moment frumos pe care-l păstrăm din copilărie.”
- Ce-o să faceţi mai departe, cu „militarul” de astăzi? întreb.
„Eu sper să îmbrăţişeze cariera militară. Este o carieră frumoasă care cere dorinţă de-a ajunge militar şi multă dăruire. După cum îl văd pe acest băiat, cred că poate să îmbrăţiseze această carieră”, a spus lt. col. Bogdan Tudorache, comandantul Batalionului 288 Ap. A. A. „Milcov.”.
S- a emoţionat şi Moş Crăciun când a aflat cât de greu i-a fost mamei care n-avea, de multe ori, nici ce le pune pe masă, şi s-a bucurat că toţi merg la şcoală, mereu curaţi şi îmbrăcaţi decent. Situaţia lor le-a emoţionat până la lacrimi şi pe doamnele educatoare de la Grădiniţa 18, din Focşani, care au un proiect umanitar în parteneriat cu Batalionul 288 Ap. A. A. „Milcov.”, una dintre acţiuni fiind destinată acestei familii.
„Am văzut că sunt copii cuminţi, educaţi, care învaţă bine. Aşa cum vine Crăciunul la fiecare dintre noi, aşa o să vină Crăciunul şi la ei”.
- Ce le-a adus Moş Crăciun? întreb.
„Le-a adus hăinuţe, alimente, jucării, dulciuri, un brăduţ, cam tot ce am avea şi noi de Crăciun. Trebuie să le mulţumesc părinţilor de la Grădiniţa 18 care, de fiecare dată, ne-au sprijinit în astfel de acţiuni”.
- Cum vi se pare familia?
„Este o familie frumoasă, unită, cu copii frumoşi. Superbă familie”, ne-a spus Mariana Ciorăşteanu, educator Grădiniţa 18. Focşani.
Lenuţa Căpraru, femeia, care o viaţă întreagă s-a chinuit şi a muncit pe brânci pentru fiecare leu în parte, nu credea că atâţia oameni de bine îi vor sări în ajutor, dar minunea s-a împlinit.
„Parcă Dumnezeu mi-a trimis nişte îngeri.”
- Aveţi acum sărbători fericite? întreb.
„Da, datorită celor care au pus suflet , care au venit... Le urez tuturor multă sănătate, fericire şi Maica Domnului să-i aibă în grijă, aşa cum au avut şi dânşii grijă de mine şi de copiii mei”, a spus Lenuţa Căpraru plângând de fericire.
Nici Moş Crăciun nu s-a lăsat mai prejos şi a făcut o urare, „Le urez tuturor un Crăciun fericit!, copiilor de aici, copiilor de pretutindeni! Voi veni şi la anu, să mă aşteptaţi!”
( Janine VADISLAV )