Jurnalism cetatenesc

Colțul poetului vrâncean | Adrian Matei: A fost odată o poveste

Adrian Matei
22 aug 2021 1396 vizualizări
Adrian Matei
Adrian Matei

Motto:

Iubirea este o povară a sufletului, o ghilotină a libertății,

o poveste, de multe ori, cu final nefericit...

Fericiți cei care o trăiesc și o poartă în inimi toată viața...

A fost odată o poveste trăită simplu de noi doi,

Istorisire de iubire, păstrată-n taină de-amândoi,

În ea nu existau balauri, nici zmei, nici mândri feți frumoși,

Eram doar tu și eu alături, amanți perfizi și păcătoși.

 

Greșeala noastră capitală a fost un început de vis,

Duceam prea liniștita viață a lui Adam în Paradis,

Am fost orbiți de frumusețea păcatelor fără de rost,

În care rătăceam haotic uitând de-al nemurii cost.

 

Ne retrăsesem într-o lume, ce singuri ne-o creasem, cruzi,

Trăiam dup-ale noastre reguli, fără de vorbe, orbi și surzi,

Eram uniți într-o povară - chinul iubirii fără glas

Ce frânge sufletul în două când inima o ia la pas.

 

Fetide, strâmbe sentimente erau abstractul absolut,

Amorul se-așeza pe vremuri, prezent privit printr-un trecut,

Modele clasice de viață primau în felul lor nociv,

Ne desfrânau în noapte regii și obiceiul lor fictiv.

 

Prea singuri în banalitate, eram doi pustnici ne'nțeleși,

Visam la ai izbânzii lauri din fruntea inșilor aleși,

 

Ascunși după perdele mate uitam să mai privim în jur,

Ne boicotam fără opreliști, în noi murise tot ce-i pur.

Agale spre eternitate plecam pe drumul cel greșit,

Uitam că viața are moarte, uitam de toți ce i-am iubit,

Părinții ne păreau doar oameni din ceata hâtră de mișei,

Credeam că suntem absolutul, puteam trăi și fără ei.

 

Obraznici, plini de ură crasă, priveam spre sfaturi cu dispreț,

Cuvântul mamei sau al tatei trecea hulit, fără de preț,

Nesocoteam și vechi prieteni, erau niște pioni banali,

Jertfiți spre-a captura regina, al cărei joc eram vasali.

 

Formam istoria și timpul, ca Arhimezi contemporani,

Scriam o filă de poveste ascunsă-n negură de ani,

Prin minți gândirea răzvrătită își căuta pribeag lăcaș,

În lumea ce-o creasem singuri și Dumnezeu era prea laș.

 

Ne închinam unul la altul, în fapt eram doi Dumnezei,

Ne ridicam prea mari biserici și ne priveam a fi chiar zei,

Îngenuncheam fără altare în stropii ploilor ce curg,

Ofrandele erau păgâne, ne îndreptam către amurg.

 

Priveam cum urlă tot pământul, cum cerul vine peste noi,

Simțeam puterea grea, cerească, a Dumnezeului din voi,

Din stele, vasta înserare, ca un părinte Ieronim,

Ne striga frica, disperarea și ne-ndemna cum să gândim.

 

Timpul trecea fără măsură, maturizați nedezvoltați,

Treziți în corp hidos de monstru, debusolați și deformați,

Umili, smeriți, ne-am luat pedeapsa, un binemeritat prim șoc

 

Și-am revenit iar printre oameni, urmând al lor integru joc.

În lumea asta pământească, ce-o părăsisem nu demult,

Iubirea își stingea în ură, fără de dor, al ei tumult.

Și ne-am respins fără regrete, resentimente nu aveam,

Nu mai eram nici zeii lumii, nici luna ce răsare-n geam.

 

Zâmbind, ne-am spus un scurt 'Adio!' și am uitat ce s-a-ntâmplat,

De parcă ce-am trăit aievea a fost un vis, nu un păcat...

Râmâne-n suflet întrebarea... descrisă azi ca povestire...

Ce-a fost odată o poveste, rămâne doar o amintire?

Adrian Matei


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.