Colțul cititorului ZdV poet: Doamne, scoate țara din nevoi!
Doamne, fă ceva cu noi,
Scoate ȚARA din nevoi
Și ne scapă de ciocoi!
Muncitorii tăi de ieri
Au ajuns slugi la bancheri
Rămași fără niciun rost
Au fugit peste hotare
Copiii au rămas orfani
Fără părinți, fără bani
Au plecat cu toții afară
Nu se mai întorc în țară...
Moș Martin se plimbă-n voie
Intră-n casă fără cheie
Se plimbă printre mașini
Distruge turme și grădini.
Urșii stăteau în pădure,
Mâncau miere de albine
Mere, zmeură, alune
Fructele cele mai bune,
Bieții au ieșit de foame
Se hrănesc din tomberoane.
Ursu-i ca și un căprior
Numai bun de abator
Delicioși pentru pastramă
De friptură pe la cramă
Chiar și pentru preparate
Și tot felul de bucate,
Sarmale, nu poți să faci,
Din lăcuste și gândaci!
Din frumoasa Românie
A rămas o amintire
Și e multă sărăcie!
Era viața tare tristă,
În epoca comunistă,
Nu prea găseai de mâncare,
Dar bănuții aveau valoare!
Lumina se tot oprea
Și căldura tot așa,
Dar nici banii nu-ți lua.
Câțiva ani am fost săraci
Când românii, neam de daci,
Au pus mâna pe trăgaci.
Nu plângea nimeni de foame
Cum se plânge acuma, Doamne!
Că domnii Parlamentari
Umflă leafa la Primari,
Uitând de pensionari!!!
Peste 40 ani munciți
Și bolnavi și oropsiți
N-au bani de medicamente
Nici vorbă de alimente,
Ce să bage în cămară
Când facturile-i doboară?
Cei ce n-au lucrat la stat
Cu nimic n-au cotizat
Au ajutor social,
Subvenții de la primar,
Cu ceva de handicap,
De impozite scuzat!
De ce nu-nchid crâșmele,
Să vedem, unde, mai stau,
Toată ziua numai beau.
Când se strâng roadele,
Nimeni nu-i poate clinti
Să n-audă de ogor,
Beau în crâșmă până mor,
Nici unul nu mai muncește
Fiindcă are balta pește!
(Gina Muscă)