Colțul cititorului ZdV poet | Câinii latră, ursul merge!
Cât de mult ne-am bucurat
De Anul care a plecat!
Nu de el voiam scăpa,
Ci de boala asta rea,
Care nici că va pleca!
Ba aduce după ea
Altă boală mult mai grea!
Mare durere-n popor
Să-și vadă frații cum mor.
Românie, draga mea
Oare cât mai poți răbda?!
Doamne Sfinte, ce amar,
Să ajungi pe la spital.
Te duci pe piciorul tău
Și te-ntorci într-un cavou,
Schimbat sau carbonizat,
Chiar neidentificat!
Vai de mine, ce păcat
Este chiar adevărat!
Ard spitale rând pe rând
Cu bolnavi cu tot arzând.
Lumea țipă, strigă-n disperare
Că așteaptă o schimbare.
Nu vezi niciun trântor care
Să pună ceva la cale,
Să iasă, să dea un sfat
Celor care i-au votat.
Pentru o porție de mâncare
Stau la coadă mic și mare
Nu vede, Guvernul, oare?!
Doamne, câtă mârșăvie
În frumoasa Românie!
Strigă lumea, oameni mor
Ei își văd de treaba lor...
La ski, frate, cu grămada
Că se topește zăpada!
Stau oamenii în frig pe stradă,
Mai ceva ca la paradă!
Își plâng morții din spitale
Ce-au sfârșit în jale mare.
Nu mai mor de pandemie
Acum mor de sărăcie!
Cu o sută cinzeci de milioane (Euro)
Făceai două trei spitale
De la prietenul lui D.N.
Care un pic nu leșinase,
Încercând să-și facă felul
Când l-au ars la ”Mititelu”.
Că de treizeci de ani
Nu prea s-au cheltuit bani,
Pe spitale, școli sau străzi,
Cam puține autostrăzi...
N-are cine te apăra
ROMÂNIE, draga mea!
Ai noștri parlamentari
De popor nu au habar...
Iar săracilor bunici,
Ministru le-a zis: ”munciți!”
Nici n-aud și nici nu văd
Nici nu știu pe unde merg...
Tragedia de la BALȘ
A adus mare necaz.
Ăsta-i numai începutul
Va fi vai și-amar sfârșitul!
Nimeni nu mai vrea să știe
De frumoasa ROMÂNIE!
Nu mai știu ce-i aia lege,
Câinii latră, ursul merge!
(Gina Muscă)