Când trenul a ajuns prima dată în România: inaugurarea liniei București–Giurgiu, 1865 Filaret – prima gară a Capitalei și începutul istoriei feroviare românești
Gara Filaret, proiectată în stil neoclasic englez, era o clădire impunătoare pentru acele vremuri. A funcționat ca gară principală a Bucureștilor până în 1891, când a fost înlocuită de noua Gara de Nord. Clădirea Filaretului a fost ulterior transformată în autogară, dar rămâne și astăzi un monument istoric al începuturilor feroviare românești.
La 19 octombrie (31 octombrie Sn) 1865, România intra într-o nouă eră a modernității. Într-o atmosferă de mare entuziasm, a fost inaugurată prima linie ferată din țară, care lega Bucureștiul de Giurgiu, portul de la Dunăre. Evenimentul a marcat începutul istoriei feroviare românești, iar gara Filaret, construită special pentru această rută, devenea prima gară a Capitalei și simbolul progresului tehnic al vremii.
Proiectul liniei a fost realizat de compania britanică John Trevor Barclay & John Staniforth, în urma unei concesiuni acordate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în anul 1865. Cu o lungime de aproximativ 70 de kilometri, linia București–Giurgiu a fost concepută pentru a facilita transportul de mărfuri și pasageri între Capitală și Dunăre, oferind României o deschidere comercială directă spre fluviu și spre restul Europei.
Inaugurarea a fost un eveniment grandios pentru epocă. Trenul inaugural, tras de o locomotivă cu abur adusă din Anglia, a pornit din Gara Filaret în prezența oficialităților române și străine. De-a lungul traseului, localnicii au ieșit în număr mare să salute „monstrul de fier” care scotea aburi și zgomote nemaivăzute până atunci.
Deși realizată de străini, linia București–Giurgiu a fost un pas uriaș pentru o țară care abia își contura identitatea modernă. A însemnat deschiderea drumului spre industrializare, comerț rapid și mobilitate, într-o perioadă în care trenul devenea simbolul progresului.
Astfel, ziua de 19 (31 octombrie SV) 1865 rămâne una de referință: ziua în care România a auzit pentru prima dată șuierul unui tren, iar Gara Filaret a devenit poarta de intrare a modernității.
ȘTIAȚI CĂ...
Prima locomotivă care a circulat pe ruta București–Giurgiu se numea „Romania” și era fabricată în Anglia? Trenul făcea aproape două ore până la Giurgiu, iar biletul costa 4 lei la clasa I – o sumă considerabilă pentru acea vreme
Pe fațada de unde odinioară străjuiau semețe stema, orologiul şi inițialele C.F.R., în clipele „moderne” de astăzi se înghesuie laolaltă conducte de gaz, reclame comerciale, frigidere cu băuturi răcoritoare, din spatele cărora se ivește marmura uneia dintre cele două plăci comemorative menite să amintească trecătorilor de gara ce exista cândva pe-aceste locuri, ori copertinele şi gratiile metalice ce domină intrările în micile magazine amenajate în birourile unde, cu mulți ani în urmă, își aveau serviciul feroviarii români, iar prin imensul gol ce se cască în copertina ce-odată se întindea peste interiorul clădirii, unde se găseau cele trei linii şi peroanele înțesate de călători, stropii de ploaie se scurg încet, corodând dantelăria metalică a grinzilor ce încă susțin bătrânul acoperiș.Să fie oare definitiv condamnată la uitare această „bijuterie de arhitectură feroviară, sau într-un viitor nu foarte îndepărtat, acest veritabil monument al Bucureștiului de altă dată își va regăsi vreodată menirea ce-i fusese destinată încă din perioada interbelică – aceea de a deveni un muzeu în aer liber, un loc unde cei ce-şi spun simplu „pasionați feroviari” să poată rememora, redescoperi, ori să poată cunoaște, pentru prima oară, câte ceva din istoria oamenilor şi a mașinilor ce de peste 130 de ani, în fiecare clipă, păstrează vie „roata cu aripi”, binecunoscutul simbol al „Căilor Ferate Române”? (bucurestiivechisinoi.ro)
