Timp Liber

Calendarul zilei: Istoria zilei de 2 decembrie

Ziarul de Vrancea
2 dec 2023 3314 vizualizări

2 decembrie este a 336-a zi a calendarului gregorian și a 337-a zi în anii bisecți. Mai sunt 29 de zile până la sfârșitul anului.

1989 : Încheierea „războiului rece”. Întâlnirea la nivel înalt de la Malta dintre George Bush, președintele SUA, și Mihail Gorbaciov, președinte URSS, consacrată “noii ordini mondiale”; cei doi lideri declară că „războiul rece” s–a încheiat (2-4).

 

Evenimente:

1989 : Încheierea „războiului rece”. Întâlnirea la nivel înalt de la Malta dintre George Bush, președintele SUA, și Mihail Gorbaciov, președinte URSS, consacrată “noii ordini mondiale”; cei doi lideri declară că „războiul rece” s–a încheiat (2-4).

    1409: Este fondată Universitatea din Leipzig.

    1492: Descoperirea Insulelor Haiti de către Cristofor Columb.

    1697: A fost deschisă catedrala londoneză "Sf. Paul".

    1804: Napoleon Bonaparte a fost încoronat Împărat al Francezilor în Catedrala Notre-Dame din Paris (1804-1814) de către papa Pius al VII-lea.

    1805: Bătălia de la Austerlitz: Armata lui Napoleon, în inferioritate numerică, a învins o armată ruso-austriacă comandată de țarul Alexandru I, într-o bătălie desfășurată în estul Cehiei de astăzi, lângă actualul oraș Brno.

    1823: "Doctrina Monroe". Președintele SUA, James Monroe, prezintă în fața Congresului această linie politică, potrivit căreia, SUA nu au nici o pretenție de amestec în afacerile interne ale statelor europene, opunându–se în același timp extinderii sistemelor politice ale acestor state asupra continentului american.

    1845: A luat ființă, la Paris, "Societatea studenților români", în frunte cu Ion Ghica, C. A. Rosetti și Scarlat Vârnav.

    1848: Încoronarea lui Franz Joseph I de Habsurg, împărat al Austriei (1848-1916) și rege al Ungariei din 1867.

    1849: Este constituită, la Paris, "Asociația română pentru emigrație", condusă de Ion Ghica și Nicolae Bălcescu.

    1852: Napoleon al III-lea devine Împărat al Franței.

    1861: Era emis firmanul prin care se recunoștea dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza

    1901: A apărut, la București, revista literară săptămânală "Sămănătorul" sub conducerea lui George Coșbuc și Al. Vlahuță.

    1901: King Camp Gillette a inventat primul aparat de ras de siguranță cu lama care îi poartă numele.

    1908: Împăratul copil Pu Yi accede la tronul Chinei la vârsta de doi ani.

    1915: Albert Einstein publică teoria relativității generalizată.

    1938: Ridicarea legației române de la Vatican la nivel de ambasadă (relațiile vor fi întrerupte în 1950)

    1942: La Universitatea din Chicago (SUA), a fost efectuată prima explozie nucleară în lanț controlată.

    1944: Ca protest față de încercările de acaparare a puterii de către comuniști, miniștrii PNȚ și PNL din guvernul Sănătescu își prezintă demisia. Este numit un nou guvern condus de generalul Nicolae Rădescu.

    1971: Emiratele Abu Dhabi, Ajmān, Dubai, Fujairah, Sharjah și Umm al-Qaiwain s-au unit, dând naștere Emiratelor Arabe Unite.

    1988: Cargoul „Sadu” s-a scufundat aproape de capul digului de Nord al Portului Constanța. Naufragiul s-a soldat cu moartea a 22 marinari din cei 28 membri ai echipajului.

    1989 : Încheierea „războiului rece”. Întâlnirea la nivel înalt de la Malta dintre George Bush, președintele SUA, și Mihail Gorbaciov, președinte URSS, consacrată “noii ordini mondiale”; cei doi lideri declară că „războiul rece” s–a încheiat (2-4).

    2003: La Muzeul Țăranului Român s-a deschis expoziția permanentă "Casă în casă", în cadrul căreia este prezentată locuința lui Antonie Mogoș din Ceauru, jud. Gorj

    2005: Se lansează consola Xbox 360 și în Europa.

    2015: 14 persoane au fost omorâte într-un atac terorist la San Bernardino, California, Statele Unite. Este cel mai grav atentat de pe teritoriul SUA după cel din 11 septembrie 2011.

Nașteri

    1816: Amedeo Preziosi, pictor maltez (d. 1882)

    1817: Georg Daniel Teutsch episcop evanghelic sas din Transilvania (d. 1893)

    1825: Pedro al II-lea al Braziliei (d. 1891)

    1827: William Burges, designer și arhitect britanic (d. 1881)

    1831: Paul Du Bois-Reymond, matematician german (d. 1889)

    1832: Dimitrie Lecca, politician, ministru și general român (d. 1888)

    1845: Évariste Carpentier, pictor belgian (d. 1922)

    1859: Georges Seurat, pictor francez (d. 1891)

    1884: Jean Paulhan, scriitor, critic literar și publicist francez (d. 1968)

    1891: Otto Dix, pictor, desenator și gravor german (d. 1969)

    1898: Franz Platko, fotbalist maghiar (d. 1983)

    1902: Elena Ilinoiu Codreanu, soția lui Corneliu Zelea Codreanu (d. 1994)

    1912: Gheorghe Chivu, poet și pictor român (d. 1986)

    1923: Maria Callas (Maria Calogeropoulos), soprană greacă (d. 1977)

    1924: Alexander Haig, secretar de stat american în perioada 1981-1982 (d. 2010)

    1934: Tarcisio Bertone, cardinal secretar de stat al Vaticanului

    1935: Nicolae Labiș, poet român (d. 1956)

    1936: Mitică Popescu, actor român (d. 2022)

    1938: Emilia Jivanov, artist plastic si scenograf român

    1939: Dumitru Drăgan, actor român (d. 2018)

    1940: Cornel Fugaru, compozitor și cântăreț roman, de muzică ușoară (d. 2011)

    1942: Dumitru Avakian, critic muzical și profesor armean din România

    1945: Lualhati Bautista, scriitoare filipineză (d. 2023)

    1946: Andrej Hoteev, pianist rus (d. 2021)

    1946: Gianni Versace, creator de modă italian (d. 1997)

    1951: Alexandru Cistelecan, critic literar, redactor–șef adjunct al revistei „Vatra” (Tg. Mureș)

    1951: Dumitru Hărădău, tenisman și antrenor român

    1951: Zinaida Julea, interpretă de muzică populară din Republica Moldova

    1954: Dan Butler, actor american

    1955: Neagu Mihai, politician român

    1957: Edi Petroșel, artist roman (muzician), membru al formației “Holograf”

    1960: Gjorge Ivanov, politician din Macedonia de Nord, președinte al acestei țări (2009-prezent)

    1962: Tiberiu Almosnino, prim–balerin la Opera Națională din București („Lacul lebedelor”)

    1962: Vladimir Arnautović, jucător și antrenor sârb de baschet (d. 2015)

    1964: Leo Iorga, muzician și cântăreț român (d. 2019)

    1965: Ioan Drăgan, fotbalist român (d. 2012)

    1968: Lucy Liu, actriță americană

    1968: Ion Cristinel Marian, politician român

    1971: Julio César Baldivieso, fotbalist bolivian

    1971: Ģirts Ēcis, actor și regizor leton

    1971: Francesco Toldo, jucător italian de fotbal

    1973: Monica Seleș, jucătoare de tenis iugoslav-americană

    1973: Jan Ullrich, ciclist german

    1977: Teodora Albon, arbitru de fotbal român

    1978: Nelly Furtado, compozitoare, cântăreață, actriță și producătoare canadiană

    1981: Danijel Pranjić, fotbalist croat

    1981: Britney Spears, cântăreață americană

    1982: Horacio Pancheri, actor argentinian

    1987: Teairra Marí, cantautoare, actriță, model și dansatoare americană 1990: Tzancă Uraganu (n. Andrei Velcu) cântăreț român

    1991: Charlie Puth, cântăreț, muzician și compozitor american

    1992: Andreea Ianăși, handbalistă română

    1993: Koen Bouwman, ciclist neerlandez

    1998: Juice Wrld, rapper american (d. 2019)

Decese

    1528: Maddalena de' Medici, fiica lui Lorenzo de' Medici (n. 1473)

    1547: Hernán Cortés, conchistador spaniol, cuceritorul Mexicului (n. 1485)

    1723: Filip al II-lea, Duce de Orléans, regent al Franței (n. 1674)

    1814: Marchizul de Sade, scriitor francez (n. 1740)

    1815: Jan Potocki, scriitor polonez (n. 1761)

    1849: Adelaide de Saxa-Meiningen, regină consort a Regatului Unit (n. 1792)

    1904: Frederic de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele mai mic al regelui Carol I al României (n. 1843)

    1935: James H. Breasted, arheolog american (n. 1865)

    1937: Josep Comas i Solà, astronom spaniol (n. 1868)

    1950: Dinu Lipatti, compozitor și pianist român (n. 1917)

    1980: Romain Gary, scriitor francez (n. 1914)

    1987: Iakov Borisovici Zeldovici, fizician rus (n. 1914)

    1990: Aaron Copland, compozitor, scriitor și dirijor american (n. 1900)

    1993: Pablo Escobar, traficant de droguri, liderul cartelului Medellín (n. 1949)

    2020: Valéry Giscard D'Estaing, politician francez, președinte al Republicii Franceze în perioada 1974–1981 (n. 1926)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.